Într-o localitate din Piemont (nord), la Universitatea de Åžtiințe Gastronomice /UNISG/, fondată de mișcarea ‘Slow Food’, studiază un număr de peste 300 de studenți veniți din lumea întreagă hotărâți să promoveze o alimentație ‘durabilă’ și de calitate, relatează AFP. Situat în apropiere de Alba, ‘capitala’ trufei albe, acest campus este adăpostit de comuna Bra, care este sediul mișcării ecologiste-gastronome fondată în 1986 de Carlo Petrini. Având drept simbol un melc, ‘Slow Food’, care numără 100.000 de membri din 132 de țări, luptă împotriva uniformizării gustului și pentru promovarea unei gastronomii care respectă mediul și tradițiile locale. În impozanta clădire care datează din secolul al XIX-lea, construită de familia regală Piemont-Sardinia, care adăpostește Universitatea, nu sunt nici cuptoare și nici crătiți. Studenții nu vin aici pentru a deveni bucătari șefi, ci ‘gastronomi’, ‘elemente noi’ care pot lucra în toate domeniile ‘agroalimentare de calitate’: producție, distribuție, promovoare și comunicare, potrivit UNISG. Universitatea a fost creată în 2004 după un concept al lui Carlo Petrini, potrivit căruia gastronomia este o știință, insistând pe componentele ‘afective, culturale și umane’ fără de care nu se poate înțelege valoarea alimentației, potrivit directorului universității, Valter Cantino. Printre disciplinele predate se află agronomia, viticultura, biologia, analiza senzorială a alimentelor, istoria bucătăriei și a vinului, antropologia, marketingul, comunicarea. Studenții fac, de altfel, cinci călătorii de studiu pe an în Italia sau în străinătate. Fiind vorba de o unitate particulară de învățământ, costurile sunt destul de ridicate: 13.500 de euro pe an pentru un ciclu de trei ani (cu licență) și 21.000 de euro pentru masteratul de un an. Aproximativ o treime dintre studenți beneficiază de burse. Studenții sunt foarte atrași de această abordare multidisciplinară. Adepții acestei mișcări, care promovează agricultura cu impact scăzut asupra mediului, afirmă că, în contextul actualei crize, toată lumea știe că trebuie să își modifice sistemul de alimentare și să se concentreze mai mult pe economia locală în loc să ‘importe produse din celălalt capăt al lumii’.
