Ghețurile Antarcticii sunt cunoscute ca fiind bune păstrătoare ale informațiilor privind schimbările climatice ale Terrei; printre minusculele bule de aer – ce furnizează date privind compoziția atmosferei în ultimii 800.000 de ani – oamenii de știință au mai descoperit pulberi extraterestre, martorele primelor momente ale sistemului solar, scrie AFP. Un grup de cercetători francezi publică în ediția de vineri, 7 mai, a revistei ‘Science’, analiza unor granule microscopice, între care unele formează ‘noua populație de obiecte extraterestre’, afirmă Cecile Engrand de la universitatea din Paris, care a luat parte la lucrările de cer-cetare ce ar putea contribui la aflarea originii materiei organice în sistemul solar. Planeta Pământ este supusă permanent unui bombardament subtil al acestor particule. Însă acestea, imediat ce ajung pe suprafața Terrei, se amestecă cu praful. Pentru a le da de urmă, cercetătorii n-au de ales și trebuie să prospecteze ținuturile înzăpezite ale Antarcticii, singurul loc de pe Pâmânt suficient de virgin pentru a păstra urmele lăsate de micile proiectile celeste. ‘Este foarte simplu: trebuie doar să se ia zăpada și să se filtreze’, spune Jean Duprat, autorul principal al acestor lucrări. Dificultatea este filtrarea fără ‘alte-rarea’ microparticulelor. Recolta este însă insuficientă, ‘o sută de particule de o zecime de milimetru la aproape un metru cub de zăpadă, din care mai mult de jumătate sunt de origine extraterestră’, a precizat Duprat. Recolta efectuată în 2006 nu departe de stația de cercetări științifice Concordia (centrul Antarcticii) a scos la iveală 1.500 asemenea granule ‘străine’, proveniența lor extraterestră fiind dovedită, pentru unii, de descoperirea unei importante cantități de deuterium – versiunea grea a ato-mului de hidrogen. Surpriza surprizelor? Cantitatea de materie orga-nică – în special compusă din carbon și hidrogen. Aceasta constituie până la 80 la sută din volumul anumitor gra-nule studiate, sau aproape de zece ori mai mult decât în pulberile extraterestre descoperite anterior. ‘Această caracteristică este suficientă pentru a le categorisi separat’, a precizat Duprat. ‘Ea sugerează, pe de altă parte, că aceste granule provin din comete, pentru că se știe că aceste corpuri cerești sunt foarte bogate în compuși organici’. Mai mult, analiza acestor ‘micrometeoriți ultracarbonați’ a permis descoperirea prezenței mineralelor în formă crista-lizată. ‘Or, fazele cristalizate sunt foarte rare în mediile interstelare’, a explicat Duprat. ‘În schimb, ele sunt tipice discurilor protoplanetare, acelor discuri de materie aflată în rotație în jurul stelelor tinere și care, la finalul unui proces de creștere, formează sistemele planetare’. Deci, este posibil ca această materie organică să se fi format chiar în interiorul sistemului solar. ‘Până acum cinci ani, ipoteza dominantă era că materia organică ar fi moștenită din mediul interstelar și că, strict vorbind, n-ar fi specifică sistemului solar’, a explicat Cecile Engrand. Aceste date pledează, din contră, în favoarea teoriei că procesul de formare a sistemelor stelare ar include mecanisme capabile să creeze materie organică, piatra de temelie a oricărei construcții biologice.
