Eliminarea părinților naturali din procedura încuviințării adopției copilului lor este o deficiență a legii, a constatat Curtea Constituțională, care, invocînd Convenția europeană privind adopția, a decis ca exprimarea consimțămîntului familiei firești să se facă la momentul încuviințării înfierii. Decizia Curții Constituționale (CC) survine contestării la Timișoara a unei adopții interne de către un bărbat care nu a putut reclama înfierea fiicei sale pînă nu și-a dovedit paternitatea față de copil. Bărbatul a arătat judecătorilor că și-a stabilit filiația față de minoră între data deschiderii procedurii adopției interne și data încuviințării adopției de către instanța de fond, fără a-și putea exprima consimțămînul. În urma dezbaterilor, Curtea Constituțională a constat că omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale, a exprimării consimțămîntului părinților firești la momentul încuviințării adopției, exigență expres reglementată în Convenția europeană în materia adopției de copii, constituie o neconcordanță, în accepțiunea articolului 20 alin.(2) din Constituție, între legea internă și un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situație în care textul constituțional consacră prioritatea reglementării internaționale. Astfel, Curtea Constituțională a decis, în 20 martie, că prevederile articolului 35, alineatul 2, litera i, din Legea 273/2004 sînt neconstituționale, fiind contrare articolului 20 din Constituție raportat la articolul 5 – paragraful 1, litera a și articolul 9 – paragraful 1 din Convenția europeană în materia adopției de copii, în măsura în care nu prevăd luarea consimțămîntului părinților firești, în fața instanței, odată cu soluționarea cererii de încuviințare a adopției. În 13 noiembrie 2007, Curtea de Apel Timișoara – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a preve-derilor art.15 alin.(1) și art.35 alin.(2) lit. i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției. (Mediafax)
