Sfîntul Sinod al BOR a „nuanțat” hotărîrea anterioară de a inter-zice implicarea clerului în politică partinică, permițînd preoților, în anumite condiții, să desfășoare activitate decizională în consiliile locale și județene, apreciind că acțiunile lor pot fi benefice pentru comunitate. „Experiența ultimilor ani a determinat Sfîntul Sinod să nuanțeze hotărîrea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permițînd, totuși, preoților, în anumite condiții, să desfășoare activitate decizională în Consiliile locale și județene. Dacă experiența anilor viitori va arăta că hotărîrea Sfîntului Sinod este benefică pentru viața comunităților locale, firesc, aceasta va fi menținută, în caz contrar, ea va fi revizuită”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române remis, joi. Conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) susține că este „conștientă de riscul unei posibile secularizări” a comportamentului preoților activi în Consiliile locale și județene, dar și de posibilele avantaje ale influenței pozitive pe care aceștia o pot exercita asupra celorlalți consilieri, „dacă aceștia au o viață spiri-tuală intensă și un simț practic”. „Prin urmare, considerăm că este prematur să emitem judecăți radicale și pripite înainte de a vedea roadele acestei misiuni sociale a preotului”, se mai arată în comunicatul citat. Patriarhia Română a făcut aceste precizări după ce în mass-media au apărut mai multe comentarii privind hotărîrea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a permite candidatura preoților numai ca independenți și numai pentru Consiliile locale și Consiliile județene, cu aprobarea episcopilor lor. „Remarcăm faptul că persoanele care au publicat materiale de presă pe această temă menționează că atitudinea Bisericii Ortodoxe Române diferă de cea a Bisericii Romano-Catolice și a Cultului musulman, în timp ce ignoră celelalte culte recunoscute din România care sînt de acord și practică implicarea deservenților de cult în Consiliile locale și județene. Această situație se regăsește, cu prioritate, în Transilvania unde în Consiliile locale sau județene sînt mai ales reprezentanți ai cultelor protestante și neoprotestante. Pînă în prezent, nu avem informații că activitatea personalului deservent al altor culte în Consiliile locale și județene ar fi fost defavorabilă cultelor respective sau comunităților locale”, precizează sursa citată. Patriarhia Română mai arată, în comunicat, că Hotărîrea Sfîntului Sinod nr. 410/2004 de a interzice implicarea clerului în politică a fost luată în urma unor propuneri venite din Transilvania. „Acum, însă, pe baza experienței acumulate în ultimii ani, propunerea de a se permite preoților să candideze ca independenți în Consiliile locale și Consiliile județene a venit tot din Transilvania. Hotărîrea de a permite preoților să se implice, numai ca independenți și numai în Consiliile locale și județene, a fost luată tot de către Sfîntul Sinod, Patriarhia Română fiind receptivă la propunerile ierarhilor tocmai pentru că aceștia cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă comunitățile locale din eparhiile lor”, se precizează în comunicatul BOR. Sfîntul Sinod va analiza dacă decizia din martie 2008 a fost benefică sau nu pentru comunitate. Preoții pot participa la alegeri ca independenți pentru funcțiile de consilier local sau consilier județean, cu aprobarea ierarhului superior, dar nu pentru funcțiile de primar, potrivit unei decizii a Sfîntului Sinod BOR de săptămîna trecută. (Mediafax)
