Procesul de corupție în care este inculpat fostul premier Adrian Năstase s-a suspendat, ca urmare a unor excepții de neconstituționalitate ale unor texte de lege, invocate de avocați în fața Înaltei Curți de Casație, care a decis trimiterea dosarului la Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională va examina excepțiile de neconstituționalitate ale unor texte din legea privind responsabilitatea ministerială, care a fost modificată în 2005, iar prevederile nu ar fi corelate cu articolele din Constituție. Avocații demnitarului au arătat judecătorilor instanței supreme că nu a existat un aviz special pentru cercetarea fostului premier Adrian Năstase, aviz care este prevăzut de Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (modificată prin Legea 90/2005-n.r). Potrivit avocaților, rezoluția prin care s-a dispus începerea urmăririi penale și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, semnate de către procurorii anticorupție – care l-au trimis în judecată pe fostul premier Adrian Năstase – nu se puteau face decît cu acordul Camerei Deputaților. Codul de procedură penală stipulează că este dispusă începerea urmăririi penale cînd din cuprinsul actului de sesizare nu există vreun caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Concret, lipsa sesizării speciale reprezintă o cauză de împiedicare a începerii urmăririi penale, precum și a punerii în mișcare a acțiunii penale, fapt ce atrage implicit nulitatea absolută a rechizitoriului, a explicat, în fața judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, avocatul Gheorghe Diaconescu. Avocatul a invocat excepția de neconstituționalitate a articolului 24, alineatele 2 și 3 ale Legii 90/2005, care ar contraveni Constituției. Articolul în speță arată că urmărirea penală și judecarea foștilor membri ai Guvernului, pentru infracțiunile comise în timpul exercitării funcției se efectuează potrivit dreptului comun.
