Plutonierul major Ionel Răileanu, din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vrancea, este unul dintre cei aproximativ 100 de jandarmi care au intervenit în timpul protestelor din fața Parlamentului din Priștina. Alături de colegii săi, vrînceanul a dat piept cu cei aproximativ 4.000 de protestatari care s-au opus planului Națiunilor Unite pentru statutul provinciei. Documentul nu prevede clar declararea independenței provinciei, fapt ce i-a nemulțumit pe o mare parte dintre kosovari. Pînă în prezent, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Vrancea nu a primit nici o informare din Kosovo, semn că jandarmul vrîncean nu se află în pericol, cu atît mai mult cu cît oficialii din zonă au anunțat că doar doi jandarmi români au suferit răni superficiale. „Plutonierul major Răileanu este plecat de un an în Kosovo, iar la finele acestei luni trebuie să revină acasă. Nu am primit nici o informare din zonă, semn că nu sînt probleme cu jandarmul nostru”, a declarat comandantul IJJ Vrancea, Daniel Catrangiu. Dacă jandarmul a văzut la fața locului cum au stat lucrurile, în schimb cei patru polițiști vrînceni aflați în misiune, în aceeași provincie, nu au fost solicitați. Comisarul Cristian Vîrnă, șeful contingentului român de poliției din Kosovo, subcomisarul Viorel Postolache și comi-sarul Adrian Cara se află tot la Priștina, în timp ce un alt coleg al lor, inspectorul principal Zorel Burlan, este cantonat la o sută de kilometri depărtare, în Mitrovica. Pe fondul confruntărilor din noaptea de sîmbătă spre duminică, dintre poliție și protestatarii albanezi, forțele ONU și poliția au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa miile de albanezi. Poliția a deschis focul în momentul în care manifestanții au încercat să forțeze trecerea unei baricade ridicate în apropierea Parlamentului din Priștina. Protestatarii albanezi au cerut convocarea unui referendum privind independența și au respins ideea unor negocieri cu Serbia, ale cărei forțe au provocat, în perioada 1998 – 1999, moartea a 10.000 de albanezi și expulzarea altor 800.000. Serbia se opune declarării independenței provinciei, dar albanezii din Kosovo resping revenirea la guvernarea sîrbă și vor încheierea unei perioade de opt ani în care provincia a fost administrată de ONU.
