Zeci de mii de hectare de teren arabil din Vrancea au rămas nelucrate anul acesta, au recunoscut ieri conducătorii Direcției Agricole și pentru Dezvoltare Rurală. Pămînturile au fost lăsate în paragină de țărani din cauza lipsei banilor necesari pentru lucrările agricole. Spre deosebire de anii trecuți, Ministerul Agriculturii nu a mai acordat subvențiile necesare pentru menținerea culturilor. Urmarea amară a „performanțelor” agricole ale actualei puteri este că, în loc de porumb și grîu țăranii cultivă plante medicinale. Pe de altă parte, la capitolul dotări circa 70% dintre cele 2.300 de tractoare au durata de viață depășită, iar numărul combinelor folosite este insuficient față de nevoile județului. Plugul tras de boi este, încă, la mare cinste printre agricultorii din județul nostru. Agricultura vrînceană a fost pusă pe chituci după nici doi ani de guvernare portocalie. Directorul DADR, Costică Neață, a fost nevoit să recunoască faptul că în Vrancea se practică agricultura de subzistență. Å¢ăranii nu mai beneficiază nici de subvenții pentru culturi și nici nu au posibilitatea să-și lucreze pămîntul cu utilaje agricole performante. Potrivit situației de la DADR, în Vrancea au rămas necultivate cîteva zeci de mii de hectare de teren arabil. Situația din teren îl contrazice pe directorul executiv al DADR, Costică Neață, care a afirmat că agricultura vrînceană a primit mai mulți bani în 2005 decît în 2004, pentru că rezultatele nu se văd nicăieri. Dacă privim terenurile rămase în paragină nu putem trage decît o concluzie, aceea că banii nu au ajuns la cei care aveau nevoie de ei, respectiv la țăranii vrînceni. Acest lucru nu face decît să confirme managementul dezastruos practicat în agricultură de ministrul libe-ral Gheorghe Flutur. Haosul din agricultură se datorează și lipsei de utilaje agricole performante. Dobînzile ridicate practicate de bănci pentru credite, lipsa unor programe destinate fermierilor, ușor de accesat, îi țin pe țăranii vrînceni departe de tractoarele și combinele moderne. Cei mai mulți dintre aceștia folosesc, la nivelul anului 2006, în pragul integrării europene, plugurile trase de boi sau de cai. Media de teren arabil lucrat mecanizat din Vrancea este de patru ori mai mică decît cea din Uniunea Europeană. În plus, 70% dintre tractoare au perioada de viață depășită. Cele peste 116 mii hectare de teren arabil sînt lucrate de 2.300 tractoare, adică o medie de 70 hectare pentru fiecare utilaj în timp ce media din UE este de 12-20 hectare pentru fiecare tractor. Pro-bleme sînt și la combine, unde cele 233 de utilaje sînt considerate insuficiente. De altfel, în fiecare an terenurile sînt lucrate de combine aduse din alte județe pentru că în Vrancea nu sînt destule. Potrivit situa-ției de la DADR în județ ar fi nevoie de circa 500 de combine pentru acoperirea diferențelor. Soia modificatã genetic ameninþã Vrancea În județ sînt nu mai puțin de 171 de hectare de teren cultivat cu soia modificată genetic pentru care nu au fost emise autorizații de către DADR. Deși situația ar fi trebuit adusă la cunoștința instituțiilor de mediu din Vrancea, șeful de la Garda de Mediu nu cunoștea existența acestor terenuri. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu din Vrancea, Aurel Cristian, în județ există două două societăți care au raportat că au cultivat soia modificată genetic. „Din informările pe care le avem de la Agenția de Mediu există două socie-tăți care cultivă soia modificată genetic. Nu am fost sesizați despre alte suprafețe. Vom verifica cele prezentate de dumneavoastră pentru a lua măsurile prevăzute de lege”, ne-a declarat Aurel Cristian. El a precizat că în acest caz sancțiunile se ridică la cel puțin 350 mi-lioane lei dacă societățile care cultivă soia modificată genetic nu au autorizație. Potrivit DADR, din cele 471 hectare de teren cultivat soia modificată genetic nu au fost date autorizații decît pentru 300 de hectare. În cazul celorlalte 171 de hectare cultivate nu au fost emise autorizații pentru că se află la o distanță mai mică de arealele protejate decît cei 15 kilometri stabiliți de lege. Aceasta ar fi de fapt și singura condiție legislativă pentru că, pînă la 1 ianuarie 2007, cultivarea terenurilor cu soia modificată genetic nu este interzisă în România.
