Adrian Năstase și-a anunțat, oficial, demisia din funcția de președinte al Camerei Depurtaților, în ședința de ieri a plenului Camerei Inferioare a Parlamentului, ca urmare a votului de neîncredere acordat de colegii săi de partid. Năstase a spus că prin decizia sa de a demisiona „se deschide calea unor noi complicații politice”, iar scena politică va fi tulburată de „convulsii și de conflicte”. Fostul premier a afirmat că nu cunoaște cine va fi noul președinte al Camerei Deputaților, apreciind că „o instituție ca Parlamentul poate funcționa foarte bine fără un om anume, în măsura în care funcționează pentru oameni în general”. Cu toate că și-ar fi dorit să părăsească funcția de președinte al Camerei Inferioare a Parlamentului cu „sentimentul că urmează o perioadă de normalitate și responsabilitate”, Năstase a afirmat că nu își face iluzii, întrucît mecanismul aflat la baza demisiei sale nu va fabrica „legi, bunăstare sau justiție”, ci „false probleme în spatele cărora va rămîne ascuns un mare adevăr trist: Nu construim altceva decît scenarii, nu conducem nimic, ci regizăm!” Fostul premier a caracterizat prima jumătate a mandatului parlamentar ca fiind „lipsită de glorie și dominată de politicianism”, afirmînd că, în loc de a realiza reforma sistemului politic și de a schimba imaginea „profund negativă a parlamentarului român”, „nu am reușit decît să ne războim între noi, să ne răzbunăm, să ne disputăm funcțiile, să ne subminăm reciproc și să ne apărăm teritoriile, uitînd că nu sînt ale noastre, ci ale oamenilor care ne-au trimis aici cu un sens și cu multe speranțe”. Năstase a atras atenția asupra pericolului divizării țării într-o Românie a politicienilor și o alta a oamenilor simpli, între care distanța se adîncește din ce în ce mai mult. Fostul premier vede ca soluții pentru această problemă întărirea Parlamentului, votul uninominal și noi formule de control al activităților aleșilor. Adrian Năstase a declarat că rămîne în politică în încercarea de a contribui la „realizarea speranțelor celor care m-au trimis în Parlament și la împlinirea proiectului european al României moderne”.
