Procurorii DNA au ajuns să verifice pe bani publici, poveștile inventate de Marian Gârleanu despre președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. DNA a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva lui Marian Oprișan, în dosarul Union Fenosa, întocmit în baza unui articol publicat de Gârleanu în România Liberă. Astfel, Gârleanu l-a acuzat pe Oprișan că ar fi pretins o mită de 2 milioane de dolari pentru o afacere care nu valora mai mult de 1 milion de dolari. Procurorii au muncit mai multe luni la acest dosar, pentru ca în final să afle că singurele probe pe care așa-zisul ziarist și-a făcut documentarea erau o copie xerox după o carte de vizită și informația că ar fi accesat unul dintre rapoartele de țară prezentate de România la Bruxelles. De altfel, în fața procurorilor care i-au cerut să probeze acuzațiile acesta a ridicat din umeri spunînd că nu-și poate divulga sursele. Din păcate verificările s-au făcut pe public, statul fiind pus să plătească aberațiile scornite de un fost pușcăriaș Marian Oprișan a solicitat Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA să verifice acuzațiile pe care i le-a adus Marian Gârleanu într-un articol publicat pe 11 noiembrie. Acesta susținea că Oprișan ar fi pretins 2 milioane de dolari de la reprezentanții firmei spaniole Union Fenosa ca să-și dea acordul pentru achiziționarea ENET SA Focșani. Pentru ca articolul să pară credibil, fostul pușcăriaș Gârleanu a mers pînă acolo încît a spus că acest caz ar fi fost prezentat pe larg într-unul din rapoartele de țară ale României la Bruxelles. Firma spaniolă Union Fenosa și-a exprimat intenția, în 1999 de colaborare cu SC ENET SA Focșani, principalul furnizor de energie termică a municipiului, sub forma unei asocieri în participațiune. Astfel, urma să fie creată o societate mixtă avînd trei parteneri respectiv Union Fenosa ca acționar majoritar ENET SA prin Consiliul Local și Grivco SA ca acționari minoritari. În vederea realizării acestui proiect au fost demarate negocieri la care au participat Jose Maria Aldeanueva Abaunsa, din partea Union Fenosa, Aureliu Leca din partea Grivco și primarii Nicolae Lățcan și respectiv Decebal Bacinschi din partea Consiliului Local. După alegerile din 2000, noul Consiliu Local a respins propunerea de asociere refuzînd condițiile propuse de Union Fenosa. Consilierii nu au fost de acord ca firma spaniolă să preia 51 % din acțiunile ENET și drept urmare, colaborarea nu s-a mai realizat. Procurorii au cheltuit banii publici să verifice aberațiile lui Gârleanu În baza articolului lui Gârleanu, procurorii au demarat cercetările iar după cîteva luni s-au convins că tot cazul nu este decît o cacialma, iar articolul o invenție. Drept urmare, pe 14 februarie a.c., DNA a dat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de Marian Oprișan, apreciind că fapta nu există. Din păcate, statul a trebuit să suporte și cheltuielile judiciare pentru a verifica, timp de cîteva luni, scornelile lui Gârleanu. Procurorii au demontat scenariul născocit de pseudo-ziarist, verificînd fiecare dintre informațiile vehiculate, așa cum ar fi trebuit să facă orice ziarist de investigații, înainte de a publica un asemenea articol. Astfel, pentru că în articol se face referire la o înregistrare audio, pe care reprezentantul Union Fenosa Jose Maria Aldeanueva Abaunsa, ar fi prezentat-o Uniunii Europene pentru a demonstra traficul de influență, procurorii au luat legătura cu acesta. Potrivit rezoluției Parchetului, Jose Maria Aldeanueva Abaunsa a negat faptele de corupție, precizînd că nu l-a cunopscut niciodată pe Marian Oprișan, că nu i-au fost pretinse și nu a oferit bani sau alte foloase pentru a se realiza asocierea dintre firma pe care o reprezenta și ENET Focșani. Numitul Maria Aldeanueva Abaunsa neagă faptele de corupție prezentate în articol, precizînd în declarația sa că nu-l cunoaște pe făptuitorul Oprișan Marian și că nu i.au fost pretinse și nu a oferit acestuia bani sau alte foloase pentru a realiza asocierea. Acesta a mai arătat că asocierea nu a fost realizată, datorită neacceptării de către noul Consiliu Local, a condițiilor propuse și că nu deține nici o înregistrare audio din care să rezulte că Oprișan Marian i-a cerut mită, pe care să o fi prezentat la Uniunea Europeană la Bruxelles. Din declarația acestuia mai rezultă că, nu cunoaște nici o persoană cu numele Marian Gîrleanu, reporter la cotidianul România Liberă”, se arată în rezoluția DNA. Cu alte cuvinte, deși a lansat o serie de acuzații foarte grave, Gârleanu nici măcar nu a avut bunul simț de a-l contacta pe Maria Aldeanueva Abaunsa. O poveste inventată de la început la sfîrșit De altfel, povestea pe care Gârleanu a inventat-o a fost infirmat-o de toți cei pe care i-a implicat. Nicolae Lățcan, Valter Popescu și Decebal Bacinschi, participanți la negocierile dintre Union Fenosa și Consiliul Local Focșani, în perioada 1999-2000 au declarat că Oprișan nu s-a implicat în această tranzacție. El era doar informat în legărură cu ceea ce se întîmplă, în calitatea pe care o avea, de vicepreședinte sau președinte al Consiliului Județean Vrancea. La fel spune și reprezentantul Grivco SA, Aureliu Leca, care a precizat că preluarea ENET urma să se facă pentru 1 milion de dolari, astfel că ar fi fost absurd să se ceară 2 milioane șpagă. „Acesta (Aureliu Leca – n.r.) are convingerea că nu s-a pretins și nu s-a primit suma de 2 milioane USD pentru această asociere, atît timp cît, potrivit studiului de fezabilitate, valoarea SC ENET SA Focșani era de un milion USD”, se mai arată în rezoluția DNA. Articol fabricat în baza unei copii după o carte de vizită Văzînd că nici unul dintre cei implicați în această afacere nu confirmă cele afirmate de Gârleanu, procurorii l-au convocat și pe fostul pușcăriaș pentru o declarație. În fața procurorilor, acesta s-a prevalat de deontologia profesională care nu-i permite să-și dezvăluie sursele de informare, precizînd că nu poate oferi alte informații decît cele din aberația publicată. Ca probă, în fața procurorilor el a prezentat doar o copie după cartea de vizită a lui Jose Maria Aldeanueva Abaunsa și informația de a fi consultat raportul de țară pe anii 2001-2002 și prezentat la Bruxelles. Culmea este că, în rapoartele de țară la care face referire Gârleanu nu se pomenește nimic despre acest caz, așa cum a susținut el în articol. „În concluziile rapoartelor de țară pe anii 2001-2002, prezentate de România la Bruxelles, nu sînt indicate fapte de corupție, ci se fac referiri la unele progrese înregistrate pentru combaterea corupției prin realizarea unor proceduri juridice și crearea unor structuri instituționale specializate”, se mai arată în rezoluția procurorilor. Åžeful Delegației Comisiei Europene la București Jonathan Scheele confirmă ceea ce au arătat procurorii DNA, arătînd că în rapoartele de țară nu se face nici o referire la cazul invocat de Gârleanu. „În ceea ce privește menționarea cazului la care faceți referire în Raportul de țară pe 2001, doresc doar să subliniez faptul că nu există o asemenea mențiune în respectivul document”, se arată într-o adresa semnată de șeful Delegației Comisiei Europene la București Jonathan Scheele.
