Potrivit unui Comunicat remis de Biroul de presă al PSD, conducerea partidului s-a întîlnit la Brașov, sîmbătă, 21 ianuarie 2006, cu președinții și vicepreședinții Consiliilor județene pentru a discuta bugetele locale, și duminică 22 ianuarie 2006, cu președinții Organizațiilor județene în cadrul colocviului lunar. Sîmbătă și duminică, întreaga presă scrisă și audio-video a fost prezentă la Brașov. Omului simplu această deplasare a gazetarilor de la București la Brașov, implicînd un efort deosebit – atît material, cît și intelectual – i se va fi părut o ciudățenie. Åžtiind însă că Brașovul e o binecunoscută stațiune de iarnă, omul simplu își va fi spus că bravii combatanți ai celei de a patra puteri în stat își vor fi îngăduit un week-end plăcut pe banii redacțiilor. Åži aflînd că la munte e zăpadă, omul simplu se va fi gîndit cu invidie la partidele de schi sau măcar de săniuș, încinse de jurnaliști la Brașov într-un gest de a da cu tifla patronilor lor, care n-au fost chemați încă la DNA. Cunoscătorilor într-ale politicii din Balcani li s-a părut mai mult decît normală prezența masivă a presei bucureștene la Brașov, la reuniunea conducerii PSD, deși Comunicatul anunța, în termenii limbajului de lemn Comunicatelor din lume, că vor avea loc niște întîlniri de rutină. Aceasta deoarece ei știau că manifestările de la Brașov sunt altceva decît ceea ce s-a chinuit Comunicatul să anunțe. Åži anume un moment convocat dinadins de către liderii de la vîrf ai partidului pentru a evalua situația după scoaterea din joc, mai mult sau mai puțin temporară, a lui Adrian Năstase. Nici jurnaliștii, nici cunoscătorii nu s-au înșelat. Documentele reuniunii, conferința de presă ținută de Mircea Geoană au dat seamă clar de un pact mai mult sau mai puțin secret între toți baronii partidului, inclusiv cei care au fost vasali lui Adrian Năstase. Un pact care s-ar rezuma astfel. Acum, că principalul adversar al lui Traian Băsescu, dar și al lui Mircea Geoană, a fost scos dincolo de porțile șefiei, e musai să închidem cît mai repede porțile, ba chiar și să le ferecăm. Sub conducerea comandantului Mircea Geoană, să trecem neîntîrziat la apărare. Să aruncăm cu smoală în asediatori; să lansăm din cînd în cînd contraatacuri surprinzătoare și, prin asta, bulversante. Astfel, sună termenii Pactului de la Brașov, toți cei rămași în cetate ne asigurăm posturile și, mai ales, averile. Ca orice înțelegere, inclusiv cea dintre împărați și împărății, Pactul de la Brașov urmează a se confrunta cu viața. Altfel spus, să răspundă la întrebări cum ar fi: 1. cît de apărați pot fi cei dinăuntru de DNA? 2. cît de capabil va fi Comandantul să asigure strategia cea mai eficientă? S-au gîndit cei de la Brașov la astfel de întrebări? Judecînd după documente și atmosferă, tare mă tem că nu.
