Investițiile în aur se anunță mai profitabile pentru anul 2006 decît economisirea la bănci. Situația ar putea fi similară cu cea de anul trecut cînd un gram de aur a adus mai mult profit celor care au făcut această investiție decît păstrarea unei sume similare de bani în depozite bancare. Față de o dobîndă medie la bănci de 12-13% în ianuarie 2005, o investiție în aur a adus un profit de circa 25%, anul trecut. Cei care au ales anul trecut să investească în metalul prețios anul trecut au avut numai de cîștigat. Într-un singur an o investiție în gramul de aur a adus un profit de 25%. Dacă în ianuarie 2005 un gram de aur era cotat la 405.868 lei, în ianuarie 2006 același gram de aur a fost cotat la 517.693 lei. Nici pentru anul 2006 situația nu pare să se modifice prea mult, previziunile pieței internaționale arătînd o creștere a nivelului prețului internațional al aurului în următoarele 12 luni. Potrivit unor analiști din industria aurului, citați de agenția Reuters, „prețul aurului va continua să crească și în 2006, impulsionat de achizițiile fondurilor de investiții, de cererea crescută pentru bijuterii, dar și de producția stagnantă a minelor”. În aceste condiții, analiștii au revizuit în sens pozitiv estimările privind prețul aurului pentru acest an, preconizînd o creștere a cererii. Astfel, fondurile de investiții cumpără aur, ca urmare a siguranței pe care o oferă acest tip de plasament, spre deosebire de alte tipuri de active, care au o variație elastică în funcție de anumiți factori, cum ar fi rata inflației, creșterea economică sau tensiunile geopolitice. De asemenea, potrivit Reuters, analiștii consideră că producția de aur va stagna în următorii ani, pentru ca apoi să scadă. În aceste condiții, investiții în metalul prețios vor aduce mai mult profit decît păstrarea banilor în bănci, cu atît mult cu cît pentru perioada următoare băncile din România nu oferă dobînzi atractive pentru deponenți. Mai mult, cei care aleg să își păstreze banii în bancă ar avea mai mult de pierdut în 2006 deoarece rata inflației pronosticată de guvernanți pentru acest an se va ridica la circa 6-7%. În condițiile în care nivelul mediu al dobînzilor bancare este de 5-6%, cei care aleg să investească în depozite bancare nu vor avea nimic de cîștigat. Mai mult, cum impozitul pentru dobînzile bancare a fost stabilit la 16%, puterea de cumpărare pentru sumele depuse acum în bănci ar fi mai mică peste 12 luni decît acum. Vrîncenii țin în bănci aproape șase mii de miliarde lei Vrîncenii au fost încrezători anul trecut în bănci, valoarea depozitelor bancare fiind aproape dublă în primele zece luni ale anului 2005 comparativ cu perioada similară a anului 2004. Cei mai mulți bani au fost depuși de populație, atît în cazul depozitelor în lei cît și în ceea ce privește valuta. La sfîrșitul lunii octombrie 2005, statisticile realizate de Banca Națională arătau că vrîncenii aveau depuse în bănci nu mai puțin de 4.693 miliarde lei, în cazul depozitelor în moneda națională. La acești bani se adaugă alte 1.114 miliarde lei, depozite constituite în valută. Creșterea valorii depozitelor însă nu a fost una constantă. Situația a fost remarcată de specialiștii BNR care, în ultima situație realizată în luna decembrie 2005, au arătat că în a doua jumătate a intervalului s-a constatat o scădere a depunerilor în bănci. Mai mult, deși depozitele în lei ale vrîncenilor s-au majorat progresiv anul trecut, în ultimele luni s-a constatat o orientare către depozitele în valută. Specialiștii BNR au pus asta pe seama scăderii dobînzilor la depozitele în lei, însoțită și de o creștere a cursului de schimb pentru valute. În ceea ce privește structura pe deponenți a depozitelor bancare, situația din Vrancea este diferită față de cea înregistrată la nivel național. La nivelul județului, ponderea depunerilor aparține populației, atît în ceea ce privește valuta cît și în cazul depunerilor în lei, față de restul țării, unde firmele au cele mai mari conturi. De exemplu, în cazul diponibilităților în lei, din cele 2.114 miliarde lei vechi, 1.741 miliarde lei aparțin populației și doar 372 miliarde lei firmelor. Situația este similară în cazul valutei. Decalajul cel mai mare este înregistrat la depozitele la termen unde, din 736,9 miliarde lei vechi, peste 692 miliarde lei aparțin populației.
