În acest an, bugetul alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate, Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) a fost cu mult sub nevoi, respectiv 39 miliarde lei vechi față de 50 miliarde solicitate. Pentru ultimele două luni ale anului, SAJ dispune doar de 1,5 miliarde lei. „Ne confruntăm cu o situație critică, avînd în vedere că lunar, cheltuim 4,4 miliarde lei, plus alți 6% majorări aplicate după recorelarea salariilor. Numai pentru salarii avem nevoie de 2,7 miliarde lei, dar să nu uităm că avem datorii la anumiți furnizori de servicii și firme care ne-au reparat mașinile sau ne-au livrat combustibil de aproape un miliard lei”, a declarat doctorul Nicolae Vărășciuc, directorul SAJ. Serviciului de Ambulanță Județean a ajuns în acest impas, după cum afirmă conducerea, în primul rînd din cauza bugetului total insuficient pentru acest an, și care a fost de 35,8 miliarde lei, alte 3,2 miliarde sosind cu caracter de suplimentare, dar numai pentru drepturile salariale ale angajaților. „Cum să putem supraviețui, cînd anul trecut am avut alocate 38,5 miliarde lei, deci mai mult decît în acest an, în condițiile în care știm cu toții ce majorări de prețuri semnificative au fost, de la carburanți și pînă la gaze sau curent. Noi am cerut 50 de miliarde lei, dar Casa a tot tăiat și iar tăiat, pînă s-a ajuns tot la suma vrută de ei. Acum practic sîntem morți”, a spus doctorul Vărășciuc, care a afirmat că pentru a putea funcționa pînă la sfîrșitul anului ar mai fi nevoie de circa 10 miliarde lei. Cu toate că SAJ a fost o prezență activă la inundațiile din iulie, nici pînă în prezent nu a primit vreun ban pentru activitatea depusă de medici, asistenți și ambulanțieri și nici pentru combustibilul consumat de mașini și care a fost cumpărat tot din bugetul alocat pe anul în curs. „În acea perioadă, lucram 24 din 24 de ore, participînd la evacuări, urgențe cît și solicitările obișnuite. Numai la Vadu Roșca am acționat cu șase ambulanțe care plecau și veneau permanent. Cînd am solicitat să ni se dea bani pentru acea perioadă, ni s-a spus că nu avem fișe pentru fiecare pacient. Cînd să fi avut timp pentru așa ceva, cînd oamenii erau aduși unul după altul? Există fișe comune pentru aceștia. Am dublat la acea vreme și mașinile la Măicănești, Năneștii Noi, Ruginești sau Odobești”, a adăugat Nicolae Vărășciuc. Un medic la 100 mii de vrînceni În prezent, SAJ trece, pe lîngă criza financiară, printr-o criză acută de personal și ambulanțe. Doar patru medici își mai desfășoară activitatea la ambulanță, ceea ce înseamnă că fiecare dintre ei are în „grijă” cam la 100 mii de vrînceni, avînd în vedere că populația județului este de aproximativ 400 mii de persoane. „Într-adevăr, sîntem foarte puțini medici. Ar trebui să avem în tot județul cel puțin 30 de medici, dar încercăm și nu știu cît vom mai reuși, să facem față, cu toate că, în aceste condiții, asistența medicală prespitalicească are de suferit”, a afirmat șeful SAJ. Nici la tehnica din dotare SAJ Vrancea nu stă „pe roze”. Din cele 66 de mașini existente, circulă numai 61, pentru că 5 sînt retrase din circulație. Din cele „încă în activitate”, 44 ar trebui să fie casate. Conform conducerii, în Vrancea ar fi nevoie de cel puțin 44 de mașini noi, care să le înlocuiască pe cele care de mult ar fi trebuit casate. „Cu toate că sînt doar 2 mașini de grad 0, am avea nevoie de cel puțin șase. Åži încă o problemă spinoasă este și suma de 1,7 miliarde lei, pe care trebuie să o folosim în dotarea mașinilor, astfel încît să putem fi acreditați”, a precizat șeful ambulanței. Este posibilă reorganizarea SAJ În dezbaterea Parlamentului a intrat proiectul de lege al serviciilor de urgență și în care se preconizează împărțirea activităților SAJ în două părți distincte. Una dintre acestea ar viza protejarea urgențelor de grad 0 și 1, activitate care să fie „plătită în așteptare” din fondurile Ministerului Sănătății. A altă parte din SAJ ar trebui să includă activitățile de transport a bolnavului (între secții, de la spital acasă, dializă, etc), acestea urmînd a fi plătite ca și acum, adică de către CAS, în funcție de numărul acestor servicii. „Pentru a putea realiza acest lucru, trebuie să avem un medic coordonator pe tură, ceea ce presupune ca el să stea permanent la centrală pentru a dirija activitatea. Acest lucru nu este posibil în acest moment din cauză că un singur medic nu poate realiza și serviciul de urgență și cel de coordonare”, a precizat doctorul Nicolae Vărășciuc.
