Nicoleta Nemcite, de 25 de ani, din Focșani, împreună cu soțul ei, Claudiu Nemcite, au ajuns în situația de a nu-i mai putea asigura fetiței lor, Georgiana, de un an și două luni, cele necesare, pentru că patronul la care a lucrat femeia nu i-a mai dat banii cuveniți pentru concediul de creștere a copilului. Din februarie a.c., Oana spune că nu a mai primit nici un ban și că a fost dusă cu vorba ori de cîte ori a încercat să discute cu respectivul patron. Înglodați în datorii, soții Nemcite au decis să-și cîștige dreptul apelînd la instanță, în speranța că doar astfel problema le va fi rezolvată. Actualmente, ei așteaptă hotărîrea, convinși să meargă pe la toate forurile, dacă nici așa nu vor primii banii. Nicoleta și Claudiu Nemcite sînt doi tineri obișnuiți, a căror singură vină este că au îndrăznit să-și întemeieze o familie în societatea în care cu toții trăim. N-au avut niciodată cine știe ce bogății, nici rude avute și nici vreo pilă care să-i ajute să răzbească ușor prin hățișul de probleme specifice tinerelor familii din zilele noastre. S-au întîlnit, s-au iubit și au așteptat cîțiva ani pînă să se hotărască să se căsătorească, poate tocmai din cauza greutăților de care bănuiau că se vor lovi. Într-un tîrziu, s-au dus în fața ofițerului stării civile. Cum părinții lui Claudiu au murit, cei ai Nicoletei s-au străduit să organizeze nunta. S-au împrumutat de-au rămas datori și astăzi, dar nu s-au plîns niciodată. Doar visul oricărui părinte este, nu-i așa, să-și vadă fata mireasă. Tinerii însurăței au luat apoi viața pe cont propriu. Au crezut că dragostea ce îi leagă și hărnicia vor fi destul ca să le asigure traiul de zi cu zi. O vreme, așa a și fost. Au găsit o grasonieră cu chirie, în fostul bloc al Laminorului, în care stau și astăzi. Cum lucrau amîndoi – el muncitor în en-gros, la Onasis și ea confecționeră, la croitoria unui patron focșănean – s-au apucat să-și mobileze casa. Au făcut rate, și-au luat un pat, o bibliotecă, un dulap, apoi un covor, o pătură, o perdea. Åži-au luat veselă și tacîmuri. Apoi au urmat alte rate, făcute la două bănci, pentru restul aparatelor electrocasnice. Åži în urmă cu un an și două luni, le-a venit pe lume și copilașul: o fetiță bucălată, frumușică, ce a devenit lumina ochilor lor. Cum era și firesc, Nicoleta a intrat în concediul pentru creșterea copilului. „Am lucrat trei ani la patronul G.P. Nu mi-am imaginat că voi avea vreo problemă. Am născut, primele 126 de zile am primit banii, două milioane și ceva și apoi am intrat în concediul pentru creșterea copilului și am luat cele șase milioane cît era anul trecut. Anul acesta trebuie să-mi dea 7,8 milioane lei, cum este legea. Mi-a dat în ianuarie iar în februarie am primit doar 3, 8 milioane. De atunci nu am mai văzut nici un ban și decîte ori ne-am dus la el să-l întrebăm, ne-a dus cu vorba”, a spus, necăjită, Nicoleta. Plini de datorii La un moment dat, nemulțumit de salariu, Claudiu și-a dat demisia din fostul loc de muncă, hotărît să se încadreze la alt patron care plătește mai mult. N-a reșit însă decît să rămînă fără serviciu, ceea ce i-a adus familia la disperare. Din februarie și pînă în prezent, cei doi tineri n-au mai reușit decît să facă datorii peste datorii. Iar viața lor, începută atît de frumos, a devenit un chin zilnic. „Să ai de crescut un copil mic și să n-ai nici un ban de nicăieri este imposibil. Am tot sperat că se rezolvă, că patronul soției mele îi va da totuși banii. Ne-am tot împrumutat, că nevoile sînt multe, nu mai zic de datoriile la bănci, neplătite de două luni, și de cele de la întreținere și chirie, care au ajuns la 21 de milioane lei. Dar cel mai grav este că am ajuns în situația de a nu-i mai putea cumpăra fetiței pampers, alimentele de care are nevoie și medicamentele care i-au trebuit cînd a fost răcită”, a spus Claudiu. Tînărul și soția lui susțin că au fost de nenumărate ori la poarta patronului să ceară banii restanți pe atîtea luni, dar nu au obținut nimic. Åži atunci s-au decis să îl dea în judecată. „În situația mea mai sînt și alte vreo cinci colege. Åžtiu că una dintre ele a apelat tot la judecată. La prima înfățișare a venit patronul, la celelate două nu. Hotărîrea a rămas în pronunțare, așteptăm rezultatul. Am fost peste tot, și la Inspectoratul Teritorial de Muncă, și la Protecția Copilului și loa Direcția Muncii și toți ne-au spus că nu avem altă cale decît să-l dăm în judecată. În momentul în care avem hotărîrea, dacă tot nu ne va da banii, vom merge și ne vom căuta drepturile peste tot, de la autoritățile locale și pînă la București. Ne-am săturat!”, a spus, revoltat, Claudiu. Bătaie de joc Din nefericire, Nicoleta nu este singura femeie care rămîne cu ochii-n soare și cu gol în buzunar, după ce aduce pe lume un copil. Convinși că salariații lor, în general oameni modești și fără chef de umblat prin tribunale, se vor lăsa păgubași, tot mai mulți patroni „taie de la porție” femeile care îndrăznesc să devină mămici. „Ne-a luat în rîs, și-a bătut joc de noi. Ne-a căutat numai nod în papură. Noi nu avem nimic cu el, nu dorim decît dreptul nostru. Este un copil la mijloc pe care vrem să-l creștem, doar n-am să-l duc la stat! Cîte datorii mai putem face? Că vin oamenii și trag de noi de acum. Ajungem de rîsul lumii!”, spune Claudiu. De mendrele patronilor certați cu legea s-au săturat și angajații Casei Județene de Pensii, și cei ai Inspectoratului Teritorial de Muncă. Dar ceea ce este mai grav, e faptul că prea mulți copii ajung să sufere de foame și prea multe mame sînt aruncate-n disperare numai pentru că angajatorii la care au semnat ani întregi condica, le întorc cu nesimțire spatele. Oare chiar să nu poată controla nimeni acest fenomen din țara asta?!
