Victoria Bostan, de 38 de ani, din Vîrteșcoiu, împreună cu cei trei copii ai săi locuiește practic sub cerul liber, după ce fosta locuință în care au fost îngăduiți, le-a luat foc. După această întîmplare, femeia a primit un ajutor financiar guvernamental de 10 milioane lei, iar primăria comunei i-a repartizat o bucată de pămînt pe care a ajutat-o să-și ridice, din lețuri, două odăi și un hol. Victoriei i s-au terminat însă banii și se teme că va ajunge să nască cel de-al patrulea copil fără să-și poată acoperi casa. Actualmente, cele patru persoane dorm într-un soi de colibă încropită din cîteva zdrențe prinse între lețurile așa-zisei case… La prima vedere, Victoria și odraslele ei par că au venit pe lume doar ca să înmulțească numărul celor ce fac, pur și simplu, umbră pămîntului… Nici unul dintre cei trei copii, de 17, 15 și 10 ani, nu merg la școală. „N-am avut posibilități să-i dau”, zice femeia. „N-a vrut ea să ne dea”, zic copiii. Pentru cel de-al patrulea, plămădit cu un bărbat „care m-a încîntat și cu care am trăit pînă a intrat în pușcărie, cică pentru o bicicletă pe care a firat-o”, planurile de viitor sînt gata: „Îl dau la stat. Măcar pînă la 1-2 ani. După aia îl iau dacă s-o putea, dac-oi avea cu ce-l crește. În septembrie îl nasc și de la dispensar de la Odobești mi-a zis că mai bine să-l dau la belgieni”, spune Victoria. Femeia a ajuns să locuiască practic sub cerul liber după ce chioșcul depe lîngă Ceramica Odobești, în care primăria i-a admis să locuiască, a luat foc. Ea și copiii ei sînt convinși că focul a fost pus, din răzbunare, de fratele unui individ care a violat-o, anul trecut, pe fiica de 15 ani. „Ne-a pus foc din răutate, că face fra-su pușcărie 15 ani că s-a agățat de fie-mea anul trecut. A fost panaramă mare, a și bătut-o”, povestește Victoria. A fost al doilea viol la care recunoaște și fică-sa, Marinela, că a fost supusă. Despre primul povestește ea însăși cu detașare, deși s-a întîmplat cînd încă nu se desprinsese de copilărie. Avea doar 13 ani iar respectivul a fost condamnat la șapte ani de pușcărie. „Doi inși au fost. M-au luat și m-au dus în boscheți. Unul m-a ținut, m-a amenințat cu cuțitul și celălalt m-a violat. După aia i-a zis aluilat să se ia și el de mine dar ăla n-a vrut. Mi-a fost rușine să-i spun lu’ mama, a aflat de abia după trei luni”, povestește Marinela. Fără speranță Cît i-a trăit primul bărbat, Victoria spune că a dus-o, cît de cît, mai bine. Au locuit cu toții la Cîmpineanca, la o bunică a acestuia. „Era bine acolo, a zis că ne face acte pe casă ca să putem rămîne. Dar a murit și după aia au venit copiii ei și au pus casa în vînzare. După aia, în 1999 a murit bărbatu-meu. De milă, ne-a dat primăria din Odobești locul ăla de la Ceramica, care a luat foc, să stăm în el. L-am cunoscut pe ăstalalt bărbat. M-a încîntat, copiii l-au îndrăgit și am zis că va fi bine. Nu mi-a zis că este cercetat și m-am trezit că-l bagă în pușcărie. Acum este la Mîndrești iar noi trebuie să ne descurcăm singuri. De două săptămîni stăm așa cum ne vedeți. Vai de noi”, spune Victoria. În zona în care Victoria a primit pămînt de la Primăria Vîrteșcoiu, ca să-și facă locuință, nu este apă. Așa că, chiar dacă a fost ajutată să-și ridice scheletul holului și al celor două odăi care vor deveni odată casă, femeia spune că nu are cum să umple spațiul dintre lețuri. Pe lîngă faptul că nu are apă, pămîntul din zonă este tare ca piatra, de-abia poate fi săpat. „Murim de sete aici, că nu vrea nimeni să ne dea apă! Cu ce să frămîntăm pămîntu, să facem chirpici, dacă nu avem apă? După ce că sîntem așa cum sîntem, sîmbătă seara au mai venit și vreo cinci, șase inși și s-au apucat să arunce cu pietre în noi. Aduc caii să pască aici și dau cu copitele în lețuri, sperie copiii. Au invidie pe noi, d-aia!”, crede Victoria. Actualmente, singurele venituri sigure ale acestei familii sînt pensia de urmaș de un milion de lei și 600 mii lei alocația monoparentală. Cînd are de lucru, Ionuț, băiatul de 17 ani, nu se dă în lături și nu refuză. Åžtie că pentru acoperișul viitoarei case trebuie să facă rost de încă vreo cinci milioane lei. Bani, nu glumă, atîta timp cît uneori, ei nu au nici măcar de-o pîine. Åži tocmai de la ei, s-au găsit unii să fure. „Ne-au luat două brațe de șipci și cîțiva căpriori. Cum plecăm de aici, cum ne fură. Nu știu ce fel de oameni pot fi ăștia…”, spune, revoltată, Victoria. În casă, sub cerul liber! În afară de cele 10 milioane lei, primite ca ajutor financiar de la Guvern și ajutorul dat de Primăria Vîrteșcoiu, Victoria nu mai are de unde să aștepte sprijin. Mama ei, care are casă în Olteni, nu vrea să o găzduiască măcar pînă își termină locuința iar pe altcineva nu are. La prima vedere, cu toții par să sufere de un retard mintal iar copiii au cu toții strabism. Mezina a suferit la naștere o luxație de șold care, nereparată la timp, a lăsat-o cu un defect. Fetița, acum de 10 ani, șchiopătează. Felul în care trăiesc acești oameni de mai bine de două săptămîni este de neimaginat. Dorm, claie peste grămadă, în coliba încropită dintr-o pătură răpciugoasă. Își fac mîncare într-un ceaun murdar și cară apă cu sticlele, de pe unde apucă. Nu au unde să-și spele hodrobelele și nici pe ei înșiși. Nu au nici măcar un WC. Dacă ar mai avea cinci milioane lei, ar reuși să-și cumpere azbocimentul cu care să-și poată măcar acoperi casa. Ar avea astfel măcar posibilitatea să se adăpostească de ploaie. Sau să se apere de căldură. Åži-n rest, cum o vrea Dumnezeu…
