Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi, 9 iunie 2005, că Ion Iliescu a fost pus sub învinuire pentru mineriada din 1990. Lovitură de teatru? Nici vorbă. Strălucită diversiune mediatică. Ion Iliescu e acuzat, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma, într-o plîngere penală depusă de mai multe asociații, de mineriada din iunie 1990. Azi urma să se prezinte la Parchet ca și ceilalți denunțați. Juridic, momentul a fost aducerea la cunoștință celui acuzat de învinuirile care i se aduc. De către partea vătămată, desigur. Surprinzător, Dan Voinea i-a spus avocatului că Ion Iliescu e învinuit. Diversiunea nu poate fi pusă la îndoială.După proiectarea superproducției Răpirea din Bagdad, o parte a presei (cea care-și mai poate îngădui să fie independentă) a dezvăluit grave inadvertențe în cele spuse de domnul președinte. 1. Cartelele de pe care Omar Hayssam a fost sunat de către răpitori n-au fost luate de la București, deoarece Orange și Connex n-au roaming în Irak pentru cartele reîncărcabile. SRI nu putea să-și dea seama, în dimineața lui 29 martie, că Omar Hayssam e suspectul suspecților. 2. Omar Hayssam n-a avut interdicție de părăsire a țării. El nu putea să încerce înșelarea lui Traian Băsescu pentru a pleca cu totul din țară, cîtă vreme putea pleca oricînd. E drept, Parchetul a dat joi, 9 iunie, pe la prînz, la mult timp după dezvăluirea la TV, un comunicat vorbind de un consemn la frontieră. N-a arătat însă și dovada. În aceste condiții, dezbaterea în presă și la TV a unei posibile făcături în cazul răpirii putea lua amploare. Åži ce soluție mai bună era de a tăia o asemenea dezbatere de a o împinge în plan secund decît anunțul cu învinuirea lui Ion Iliescu? Aceste fapte dovedesc: 1. Înscrierea media în calculele de bătălie politică ale Cotrocenilor 2. Transformarea Parchetului într-un fecior de casă al puterii 3. Deruta din PSD. Ne îndreptăm spre o democrație de tip Burundi.
