Procurorii Parchetului Național Anticorupție (PNA) au dispus investigarea modului de înstrăinare a patrimoniului societății vrîncene Rovinco Cotești, după ce un raport al Curții de Conturi a relevat încălcarea unor prevederi legale în privatizarea acesteia. Parchetul Național Anticorupție informează că va solicita Curții de Conturi toată documentația rezultată în urma controlului pe care inspectorii acestei instituții l-au efectuat la firma din vrînceană. Totodată, anchetatorii vor face cercetări pentru a descoperi cum a fost stabilit prețul de vînzare a activelor societății Rovinco. Parchetul Național Anticorupție a anunțat că va cere informații de la toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu, privind privatizarea Rovinco Cotești, pentru a stabili dacă au fost comise fapte de corupție. Privatizarea societății a fost realizată în condițiile încălcării unor prevederi legale, inclusiv prin lipsa avizului ministrului Agriculturii privind condițiile esențiale de vînzare, reiese din verificările efectuate de inspectorii Curții de Conturi. Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, contractul de privatizare, încheiat cu Asociația Salariaților Rovinco Cotești, în toamna anului 2000, prevedea un preț de zece miliarde lei, mult sub evaluarea inițială a societății. De asemenea, la concesionarea terenului aflat în proprietatea Agenției Domeniilor Statului (ADS) obligațiile contractuale au revenit societății, deși concesionarul era Asociația Salariaților. Inspectorii Curții de Conturi reproșează Direcției Generale Privatizare, Patrimoniu din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației încălcarea normelor interne privind procedura de privatizare, precum și eliminarea clauzei penalizatoare în cazul nerespectării obligațiilor asumate de cumpărător. Raportul evidențiază și slaba promovare a activului pus în vînzare. „Se precizează că publicarea într-un singur cotidian și într-o singură zi a anunțului de vînzare nu a fost de natură să asigure transparența și eficiența procesului de privatizare”, se arată în raport. La data privatizării, Rovinco avea un capital social de aproape 30 de miliarde lei. Veniturile din exploatare se ridicau, în 1999, la 72,4 miliarde lei, societatea înregistrînd un profit de 1,4 miliarde lei. Neregulile continuă și după semnarea actului de vînzare-cumpărare. Asociația Salariaților nu reușește să plătească la timp ratele aferente plății acțiunilor și achită doar o parte din redevențele stabilite la momentul concesionării. Curtea de Conturi atrage atenția că ADS, deși a luat măsuri conform contractului, a ales o variantă dezavantajoasă pentru bugetul Ministerului Agriculturii, prin desființarea de drept a contractului și restituirea unei rate achitate de cumpărător. Întrucît societatea se afla în procedură de faliment, ADS putea să execute gajul reprezentînd acțiunile societății și să păstreze întreaga sumă plătită de Asociația Salariaților. Mai mult, în ceea ce privește concesiunea, ADS a solicitat rezilierea contractului abia în 2003, deși întîrzierea la plata redevențelor permitea o astfel de procedură cu un an mai devreme. Totodată, suprafața de teren a fost diminuată de concesionar, prin predarea către primării a unor terenuri care făceau obiectul retrocedărilor, deși competența revenea doar ADS. Fostul deputat țărănist Nichita, principalul beneficiar al privatizării Rovinco Principalul beneficiar al privatizării IAS-ului din Cotești a fost ex-deputatul PNÅ¢-CD de Vrancea, Dan Nichita și apropiatul său Liviu Gheorghe. Folosindu-se de calitatea de parlamentar, Dan Nichita, actualul vicepreședinte al PD Vrancea, a tras sforile neecesare încheierii acestei tranzacții dubioase. Contractul încheiat cu Asociația Salariaților Rovinco Cotești, în toamna anului 2000, prevedea un preț de zece miliarde lei, mult sub evaluarea inițială a societății. În anul 2001, Rovinco Cotești a făcut obiectul mai multor controale efectuate de o comisie guvernamentală. Ministrul Administrației Publice de la acea vreme, Octav Cozmîncă demasca privatizarea fostului IAS pentru 10 miliarde lei, în timp ce datoriile societății la bugetul de stat se ridicau la peste 60 miliarde lei. Cel care i-a cerut ministrului verificarea privatizării, a fost prefectul de la acea dată Constantin Buză, care s-a declarat la rîndul său nemulțumit că nu se onorează obligațiile către bugetul de stat. După cîteva zile de la declarațiile vehemente ale lui Constantin Buză, proprietarul IAS-ului s-a schimbat. Acțiunile societății au trecut, în mare taină, în mîna bucureșteanului Virgil Viorel Tudorache, apropiat al afaceristului Gigi Becali. Revolta salariaților de la Rovinco O parte dintre angajații societății din Cotești nu l-au agreat noul administrator și nici unele măsuri luate de acesta. Scînteia care a declanșat conflictul a fost concedierea a doi ingineri, Bolovan și Trif. La sfîrșitul lui 2001, la Rovinco a izbucnit un scandal de proporții, aproximativ 40 de salariați furioși, înarmați cu furci și topoare, dorind să-și impună punctul de vedere în fața conducerii societății și a acționarului majoritar. În prezența unor polițiști mai mult decît îngăduitori, salariații, grupați în jurul celor doi ingineri disponibilizați, au încercat să impiedice accesul la locurile de muncă a celorlalți angajați. O delegație a sindicaliștilor s-a deplasat la prefectul județului, Constantin Buză, pentru a solicita amănunte în legătură cu mersul anchetei. Toate documentele referitoare la cazul Rovinco deținute de prefect au fost înaintate, prin intermediul deputatului PSD de Vrancea, Ristea Priboi, la procurorul general al României, Joița Tănase, conducerea Prefecturii sperînd ca în acest fel să aibă un răspuns cît mai urgent în acest caz. Cu toate acestea nu s-a schimbat nimic în această privatizare, spre care a arătat cu degetul actuala administrație județeană. Acesta este încă un caz concret de privatizare cu iz de fraudă, făcută în timpul guvernării CDR-PNL-PD. Deși au existat oferte la valoarea reală a societății, interesele politice ale țărăniștilor au primat în acest caz, ca în atîtea altele.
