Ediția: Sâmbătă 18 Mai 2024. Nr. 6627
Ediția: Sâmbătă 18 Mai 2024. Nr. 6627

Monede furate de la muzeu găsite în boscheţi


37 dintre monedele sustrase din Muzeul de Istorie Focșani au fost găsite într-un boschet, la cîțiva zeci de metri de locul din care au dispărut. Monedele recuperate au fost descoperite într-o sacoșă aruncată la întîmplare, la începutul acestei săptămîni. Polițiștii vrînceni nu au vrut să ofere nici o informație cu privitre la descoperirea celor 37 de monede de origine turcă, existînd zvonuri conform cărora restul mondelor ar fi fost vîndute pe bani grei colecționarilor împătimiți. Georgeta Stoica, director general al Muzeului Național de Istorie București, susține că principalul răspunzător de furtul obiectelor din muzeu se face directorul Horia Dumitrescu, care nu a luat nici cea mai mică măsură de securitate a imobilului. 37 monede din cele furate de la muzeul de Istorie Focșani, în cursul săptămînii trecute, au fost găsite într-o sacoșă aruncată la întîmplare în niște boscheți. Salariații muzeului susțin că monedele au fost găsite de către un boschetar, la cîteva zeci de metri de locul spargerii. 35 din monedele recuperate sînt de origine turcă, altele două avînd o valoare mult mai mare, provenind din perioada Imperiului Roman. Surse din cadrul muzeului susțin că majoritatea monedelor depistate erau marcate, dar în momentul în care au fost găsite, o parte dintre acestea nu mai aveau numărul de inventar. Pentru polițiști aceste lucru semnifică în mod clar o tentativă de comercializare la negru a monedelor. Muzeografii susțin că piesele furate fac parte dintr-un tezaur descoperit pe raza comunei Bordești. „Tezaurul de la Bordești reprezintă una dintre piesele de rezistență care au fost sustrase din secția muzeului de Istorie Focșani. Aceste monede au o valoare destul de mare: patru bucăți sînt din anii 91-100 î.e.n., 10 bucăți sînt din anii 81-90 î.e.n., șapte bucăți din anii 74-79 î.e.n., trei din anii 60-62 î.e.n., alte trei monede din anii 51-56 î.e.n., patru din anii 41-49 î.e.n., o monedă din anul 36 î.e.n și ultima dar totodată cea mai veche, din anul 16 î.e.n. 19 dintre acestea au fost confecționate sau mai bine zis bătute într-un atelier din Roma, altele 19 în alte provincii din Italia, o monedă în provincia Cartagina, una în Galia, (Franța de astăzi n.r.) și o monedă în Corint, (Grecia n.r.). Monedele erau din argint masiv, iar greutatea fiecărei piese este între 3 și 38 grame. Celelate monede sustrase provin din perioada Medievală, care au o vechime între patru și cinci sute de ani”, ne-a declarat unul dintre salariații Muzeului de Istorie din Focșani, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Polițiștii vrînceni nu au oferit nici o informație cu privire la ancheta aflată în curs de desfășurare, mai ales că pînă acum nimeni din cadrul muzeului nu a fost tras la răspundere pentru lipsa sistemelor de securitate. Se știe faptul că directorul muzeului a preferat să asigure paza instituției cu paznici în loc să amplaseze un sistem de alarmă anti-furt eficient așa cum au toate muzeele din țară. Directorul Horia Dumitrescu, făcut răspunzător de șefii săi Directorul geneal al Muzeului Național de Istorie București, doctor Georgeta Stoica, susține că vinovat de producere unei asemenea pagube de proporții este directorul Muzeului de Istorie Focșani, Horia Dumitrescu, care nu și-a luat toate măsurile de siguranță. „Nu cred că un sistem de alarmă electronic poate fi așa de scump. Decît să plătească trei paznici, care au fost depășiți de hoți, directorul putea să-și monteze simplu un sistem electronic de securitate, care era mult mai sigur. Se mai putea opta și la o pază cu gardieni publici. Unul dintre cele mai importante lucruri este faptul că la ferestre nu au fost montate bare de siguranță. În acest moment, în țară nu există muzeu care să nu îndeplinească minimul de sigurață și anume bare la ferestre”, ne-a declarat Georgeta Stoica, director general la Muzeul Național de Istorie București. Directorul Horia Dumitrescu susține că nu au existat fonduri suficiente pentru achiziționarea unui sistem de alarmă electronic, el susținînd că îi este foarte greu să aibă grijă de cei 80 de angajați pe care-i are în subordine. Reamintim cititorilor noștri, că în urmă cu o săptămînă, secția de Istorie a Muzeului Focșani a fost „călcată” de către hoți. Aceștia au sustras mai multe bunuri, printre care 120 de monede din metal alb de diferite forme, tipuri și vechime, podoabe vechi din metal alb, o Evanghelie cu coperți din lemn, ferecate cu metal alb, un veșmînt preoțesc, o candelă veche din anul 1864 din metal alb, un pumnal datînd din Epoca Fierului și un buton din metal alb care a aparținut lui Alexandru Ioan Cuza, care are imprimată pe el „Hora Unirii”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?