Vasile Tănase, administratorul societății Ascon SA Focșani o acuză pe Emilia Truș, directorul economic al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vrancea, că și-a construit vila de pe strada Cîmpului nr. 11 pe banii CJAS Vrancea. Tănase a făcut o sesizare pe care a transmis-o Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în care o acuză pe Emilia Truș, că în perioada 2000-2001, perioadă în care s-au executat lucrările la noul sediu al CJAS, și-a construit o vilă „ultradotată și finisată”, motiv pentru care a solicitat demararea unei anchete, privind verificarea modului de gestionare a fondurilor de investiții. Există voci care o acuză pe Emilia Truș, directorul economic al CJAS Vrancea, că și-a acumulat o parte din venituri numai prin înțelegeri făcute cu societățile cu care a încheiat contracte în numele CJAS sau a celorlalte instituții la care aceasta a mai lucrat. O astfel de voce este cea a administratorului societății Ascon SA Focșani, Vasile Tănase care a depus la CNAS o sesizare în care o acuză pe Emilia Truș, că în perioada 2000-2001, perioadă în care s-au executat lucrările la noul sediu al CJAS, și-a construit o vilă pe strada Cîmpului, nr. 11, „ultradotată și finisată”. El a solicitat CNAS demararea unei anchete pentru verificarea modului de gestionare a fondurilor investite. „Oare putea economistul Emilia Truș să realizeze în doi ani cu salariul său și al soțului, inginer în cadrul Inspecției de Stat în Construcții Vrancea, o asemenea vilă? Mai mult aceasta și-a construit vila prin ocuparea abuzivă a terenului, mutînd hotarul în detrimentul unei persoane în vîrstă și fără posibilitate de apărare. În timpul execuției lucrărilor de la vila sa, au fost folosite mai multe utilaje și angajați ai unei firme ce activează în construcții, urmare a obligațiilor ce le aveau datorită unor avantaje create de contabilă sau de soțul acesteia. Oare nu datorită unor asemenea oameni din conducerea CJAS, care își permit să plătească lucrări neexecutate, să facă deturnări de fonduri”, se întreabă Vasile Tănase în sesizarea depusă la sediul CNAS. Pe 16 mai 2002, Vasile Tănase îi trimite șefului CNAS Eugeniu Å¢urlea, o sesizare prin care reclamă că nu s-a finalizat ancheta solicitată de el, iar Emilia Truș acționează în același stil binecunoscut. „Întrucît nu s-a finalizat ancheta și, considerînd că economista Emilia Truș acționează în același stil, vreau să semnalez execuția în continuare la vila acesteia a unor lucrări cu costuri foarte mari (foraj de mare adîncime pentru sursa de apă proprie, fîntînă arteziană, pavaje). O simplă evaluare a acestor lucrări desfășurate pînă noaptea tîrziu se ridică la o valoare de peste 250 milioane lei”, se arată în sesizarea semnată de Vasile Tănase. Acesta mai susține că familia Truș deține bunuri pe care nu și le-ar fi putut permite din salarii. „Consider că o verificare pertinentă a surselor de venituri ale familiei Truș din ultimii 3 ani ar scoate la iveală că acestea nu au fost suficiente pentru a-și construi o vilă, a dobîndi 3 autoturisme, mai ales că Emilia Truș a fost angajată la CJAS Vrancea din șomaj urmare a falimentării Băncii Agricole-filiala Dumbrăveni, la care a contribuit în calitate de inspector”, se mai arată în petiția semnată de Vasile Tănase. Emilia Truș respinge acuzațiile În replică, Emilia Truș susține că acuzațiile pe care i le aduce Vasile Tănase, care culmea este vecinul ei nu sînt fondate. Directorul economic al CJAS susține că și-a terminat casa înainte de demara lucrările la noul sediul al CJAS. În plus, locuința de pe strada Cîmpului nr.11 aparține socrului său. „Înainte de a începe construcția sediului Casei Județene de Asigurări de Sănătate, în aprilie 2001 am făcut o adresă la CNAS în care am precizat că dețin o locuință și am arătat care este suprafața acesteia. Pentru a dovedi cele scrise am atașat și o fotografie. Pentru că vecinul meu m-a reclamat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut verificări la vremea respectivă și a stabilit că nimic din ceea ce susținea Tănase Vasile nu este adevărat”, ne-a declarat Emilia Truș. Directorul economic a precizat că Vasile Tănase a reclamat-o deoarece este nemulțumit de felul în care ea a întocmit o expertiză contabilă într-un litigiu dintre firma patronată de Vasile Tănase, Ascon și Auto Sima Bayer, patronată de omul de afaceri Stănel Sima, în baza căreia, a fost obligat la plata a 2 miliarde de lei, sumă evaluată în anul 2000. Scandalul a pornit de la o expertiză contabilă Vasile Tănase susține că Emilia Truș, în calitate de expert contabil a realizat o expertiză părtinitoare într-un litigiu între Ascon și Auto Sima Bayer Focșani. În anul 1993 Auto Sima Bayer a încheiat un contract cu Ascon pentru construcția unei stații Peco, un autoservice și un magazin de prezentare Lucrările au început la finele luni aprilie 1994, iar stația Peco a fost dată în folosință la finle aceluiași an. Pentru că patronul societății Auto Sima Bayer a tergiversat plata lucrărilor, aproximativ 300 milioane lei la nivelul anului 1994, Ascon a dat în judecată această societate. La rîndul său, Auto Sima Bayer a chemat, la rîndul său, în judecată Ascon motivînd că nu au fost executate toate lucrările contractate. În cadrul procesului au fost realizate mai multe expertize, între care una, în 1998, de către Emilia Truș. Aceasta a verificat dacă situațiile de lucrări întocmite de Ascon corespund cu ce s-a executat în teren. Vasile Tănase susține că Emilia Truș a întocmit raportul de expertiză în baza unor situații de plată falsificate, ceea ce a produs Ascon o pagubă de peste 1,7 miliarde lei, valoare actualizată la nivelul anului 1996. „Ascon nu a respectat contractul, iar lucrările nu au fost de calitate” Contactat de reporterii noștri Stănel Sima, patronul Auto Sima Bayer a infirmat acuzațiile legate de expertiză, spunînd că aceasta a fost corectă. El a precizat că expertul Emilia Truș a fost desemnată de instanță, care a comandat expertiza cu pricina. Sima a spus că în realitate societatea Ascon nu a respectat contractul încheiat cu Auto Sima Bayer. „Conform contractului încheiat în anul 1994, Ascon ar fi trebuit, pentru 460 de milioane, la valoarea de atunci, să construiască stația Peco, unitatea service și magazinul de prezentare. Ascon a realizat numai stația Peco, deși a primit pentru lucrările executate 390 milioane lei. Å¢in să precizeze că au existat mari probleme în ceea ce privește calitatea lucrării”, a spus Stănel Sima. Patronul Auto Sima Bayer afirmă că Vasile Tănase l-a lăsat baltă refuzînd să execute și restul lucrărilor, drept pentru care a acționat în instanță Ascon. „Am fost nevoit să contractez alte firme pentru remedierea defecțiunilor și finalizarea celorlalte două obiective ceea ce m-a costat foarte mult. Organele de cercetare au solicitat expertiză tehnică și financiară, iar concluziile raportului au confirmat că Auto Sima Bayer are de primit bani de la Ascon și nu invers, suma fiind de 117 milioane la nivelul anului 1994. Se pare că acest lucru l-a nemulțumit pe domnul Tănase. De zece ani mă judec cu dînsul și fără nici un rezultat. Sper ca pînă la urmă justiția să-și spună cuvîntul și să facă lumină în acest caz”, a încheiat Stănel Sima, patronul Auto Sima Bayer, arătînd că mai multe bunuri ale societății Ascon se află sub sechestru judiciar, iar suma care ar trebui să o primească este de 3,5 miliarde lei la valoarea anului 2002.
