La Liturghia Arhierească, la care au slujit PS Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei și PF arhiepiscop al Atenei și intregii Elade, Hristodoulos impreună cu un sobor de prelați romni și greci au asistat reprezentanțțți ai autorităților locale, miniștri și lideri politici. Afară ascultau cu atenție circa 200.000 de pelerini. Nici această slujbă religioasă nu a putut rămine nemarcată de pregătirile pentru apropiatul referendum pentru revizuirea Constituției. Mitropolitul Daniel a transmis mesajul său către invitații din catedrală și către credincioși pentru a se prezenta la vot. „Chiar și arhiepiscopul Hristodoulos crede că românii trebuie să intre in Uniunea Europeană pentru a aduce cu ei fundamentele ortodox creștine”, a declarat Mitropolitul Daniel. in Omilia sărbătorii, rostită de Arhiepiscopul Hristodoulos, Biserica Ortodoxă din Elada a transmis indemnul spre reintoarcerea la autentica credință și lumină. „La sfirșitul secolului XX, românii au păstrat cel mai autentic spirit bizantin in plină modernitate”, a declarat arhiepiscopul Hristodoulos. in semn de prețuire pentru strădaniile Mitropolitului Daniel, arhiepiscopul Hristodoulos i-a oferit un toiag aurit. La rindul său, Mitropolitul Daniel i-a decernat arhiepiscopului Hristodoulos distincția „Meritul Teologic «Dumitru Stăniloae»” impreună cu medalia comemorativă. Aceeași distincție a fost oferită prelatului Ciprian Cimpineanul, cel care a adus mesajul de salut al Patriarhului Teoctist și Liviei Stăniloae, fiica regretatului preot și profesor Dumitru Stăniloae. Continuind să ofere distincții, Mitropolitul Daniel a inminat Arhiepiscopului Ioan al Salonicului o icoană lucrată in atelierele Mitropoliei, icoană ce-l reprezintă pe Sf. Mare Mucenic Dimitrie. Arhiepiscopul Hristodoulos a oferit icoana Sf. Mare Mucenic Dimitrie care a fost adusă de la catedrala ce-i poartă numele martirului din Salonic. Către finalul slujbei religioase, un grup de pelerini bulgari, insoțiți de Mitropolitul Kiril al Varnei au luat sfinta impărtășanie binecuvintată de Arhiepiscopul Hristodoulos. Sarmalele și colacii i-au strins pe toți calicii din Iași la Primărie Ziua de ieri a reprezentat, pentru cei mai mulți dintre pelerini și ieșeni, apogeul „Sărbătorilor Iașului”. Unii au văzut in slujba de la Mitropolie chintesența acestor cinci zile in care orașul a devenit „Capitala Ortodoxiei”, in vreme ce alții s-au concentrat…pe sarmalele și colacii care au fost date de pomană. Coada la intrarea laterală in curtea Primăriei, coada pelerinilor s-a format incă de pe la ora 10. Sub privirile impasibile ale gardienilor publici, zeci de infometați au așteptat peste două ore să primească farfurioara de plastic pe care erau puse trei-patru sarmale, un colac și un măr. La 12.30, tensiunea a crescut brusc, lumea s-a infiorat și coada s-a ingroșat aproape instantaneu. in ciuda indemnurilor gardienilor, pelerinii s-au bulucit către poarta de acces, fremătind furibund sub mirosul sarmalelor izvorit de sub cort. Cei mai dotați din punct de vedere tehnic, au dat imediat beep-uri membrilor familiei ori cunoscuților, pentru a-i avertiza de demararea evenimentului. De cealaltă parte a gardului, in parcarea Primăriei, sarmalele au fost mincate in mod civilizat, fără buluceli, imbrinceli sau amenințări. Apariția primarului Simirad a fost aproape anonimă, doar cițiva gardieni au incercat o aproximativă poziție de drepți, după care și-au recăpătat „forma” inițială. Focurile de artificii au incheiat sărbătoarea Cuvioasei Parascheva După delicioasele sarmale, pelerinii s-au delectat cu demonstrația făcută de trei parașutiști din Aeroclubul Moldova din Iași. Pentru Aeroclubul Moldova, demonstrațiile de parașutism de „Sărbătorile Iașului” au devenit o frumoasă tradiție. Cei trei temerari, Sorin Enghel, Andrei Gabriel și Grigore Dan au la activ sute de salturi cu parașuta, ei ciștigind mai multe concursuri de parașutism. După saltul din avion și o scurtă cădere liberă, parașutiștii au realizat o „etajeră” adică au poziționat parașutele unele sub altele. „Etajera” a fost desfăcută la circa 50 de metri de sol, parașutiștii aterizind in aplauzele pelerinilor pe aleea centrală din parcul Teatrului Național. in jurul orelor 19.00, citeva zeci de mii de pelerini s-au ingrămădit pe bulevardul Åžtefan cel Mare și Sfint, precum și pe străzile adiacente in așteptarea jocului de artificii. Pentru jocul de artificii, municipalitatea a beneficiat de o sponsorizare de 260 milioane de lei. Moaște ale Cuvioasei intr-o biserică din București Puțini bucureșteni știu că intr-o biserică din Capitală se află, de aproape un an, moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva, oferite in dar de inalții Prelați ai Mitropoliei din Iași, a declarat, Preotul Valentin Fotescu de la parohia Sf. Vineri Nouă. Moaște ale Cuvioasei și fragmete din veșmintul acesteia au fost scose, marți, din Altarul bisericii Sf. Vineri Nouă, al cărei hram este Sfinta Parascheva, cu ocazia Litrughiei săvirșite, in acest lăcaș, de Prea Fericitul Teoctist. „Fragmetele dintr-un deget și din veșmintul Sfintei sint ținute de regulă in altar, cu excepția zilelor de vineri, simbătă și duminică, cind sint puse in biserică lingă icoana Cuvioasei”, a continuat preotul. Preoții parohiei bucureștene vor ca, pină la Crăciun, să construiască o raclă in care să pună moaștele ale Cuvioasei, astfel incit enoriașii să se poată ruga lor in fiecare zi a anului și nu numai la Sfintele Sărbători sau la sfirșitul săptăminii. in Biserica Sf. Vineri Nouă există, deasemenea, moaște ale Sfintului Nicolae și ale Sfintului Haralambie, a mai spus preotul. Cuvioasa Paraschieva a fost adusă la Iași de voievodul Vasile Lupu Cuvioasa Parascheva este numită Cea nouă, de la Iași, a Moldovei, luminătoare și lauda intregii Ortodoxii. Cunoscută indeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă și sirbă, Sfinta Parascheva s-a născut in satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la inceputul secolului al XI-lea. Născută intr-o familie de neam bun și cu credință in Dumnezeu, Parascheva a primit o creștere aleasă și educație religioasă. La 15 ani, afindu-se intr-o biserică, a auzit cuvintul evanghelic „cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Profund marcată, a intrat intr-o mănăstire din Ieracleea Pontului, unde a petrecut cinci ani după care a mers la Ierusalim la mormintul Domnului. La 25 de ani s-a reintors in locurile natale și s-a nevoit incă doi ani in biserica satului, după care a trecut la cele veșnice. Cițiva ani mai tirziu, in urma unor minuni petrecute la mormintul ei, moaștele sale au fost găsite intregi și neputrezite, fiind depuse in biserica Sfinților Apostol din satul Epivat, pentru inchinare și cinstire. in anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaștele Sfintei Parascheva la Tirnovo, in Bulgaria, in catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Din a doua jumătate a secolului XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut și la nordul Dunării, in cele trei țări române. In anul 1392, după ce Bulgaria a căzut in miinile turcilor, moaștele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrin, domnul Å¢ării Românești (1386-1418), ca apoi să ajungă in Serbia, la Belgrad. După ce turcii au ocupat și Serbia, moaștele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12 mii de ducați de aur, răminind in catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. in 1641, insă acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoștință pentru faptul că domnul român a plătit datoriile pe care le avea Patriarhia din Constantinopol către turci. in același an, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, fiind așezate cu cinste in biserica recent zidită, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi. Acolo au stat pină in decembrie 1888, cind au fost scăpate ca prin minune de un incendiu, fiind apoi transferate in noua Catedrală Mitropolitană din Iași unde se află și astăzi.
