„Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume in punctele… esențiale”. Cuvintele lui Caragiale descriu perfect modul în care funcționarii din instituțiile publice au primit noua lege a tranzacționării terenurilor din extravilanul localităților. Secretarii de comune vor să preia dosare de la proprietarii care vor să vândă terenuri, dar verificarea și respingerea celor incomplete să o facă funcționarii Direcției Agricole.
Pe de altă parte, conducerea instituției agricole spune că nu are această atribuție și vrea ca funcționarii din primării să menționeze „conform cu originalul” pe copiile actelor din dosare, lucru contestat de secretarii localităților deoarece nu este prevăzut în lege.
Lista problemelor apărute în aplicarea noii legi a tranzacționării terenurilor din extravilanul localităților este lungă, iar autoritățile nu au stabilit până acum o procedură clară, agreată de toate părțile implicate în aplicarea acestei legi, respectiv 17 din 2014. Ieri, la ședința Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectură au fost prezentate câteva dintre cazurile speciale cu care s-au confruntat autoritățile după intrarea în vigoare a noii legi și a normelor de aplicare a acesteia.
Directorul Direcției Agricole, Petra Ochișor, a arătat că sunt probleme legate de actele de proprietate pentru proprietarii din zonele necooperativizate, precum și probleme referitoare la terenurile unde au fost implementate proiecte de reconversie a plantațiilor de vie. Åžefa Direcției Agricole a arătat că Legea 18 din 1991 s-a aplicat pentru reconstituirea dreptului de proprietate, însă nu a vizat și zonele necooperativizate.
Consecința a fost că în localitățile respective nu au fost emise titluri de proprietate, iar tranzacțiile se făceau până acum pe baza adeverințelor de la primării sau ale altor acte care dovedeau că se plătesc taxe și impozite pe terenuri. Ori, Legea 17 din 2014 spune că tranzacțiile trebuie realizate numai în baza actelor care dovedesc proprietatea. Singura posibilitate pentru ca terenurile să fie vândute legal este ca, în locul titlurilor de proprietate, proprietarii să facă acțiuni în constatare pentru dovedirea proprietății.
Atenție la terenurile cu plantații noi de vie
O altă problemă, specifică Vrancei, este cea a beneficiarilor de fonduri europene din agricultură. În Vrancea sunt circa 250 de beneficiari ai fondurilor europene acordate prin programul de reconversie a plantațiilor de vie, cei mai mulți din țară. Acestora li se adaugă cei care au primit bani europeni pentru defrișarea viilor, dar și cei care primesc ajutor de minimis în agricultură. Ori, legislația europeană impune condiții stricte pentru acești proprietari de terenuri, iar la vânzare trebuie menționat că terenul este grevat de sarcini. „Zece ani trebuie menținută cultura de vie și celelalte angajamente asumate prin declarația pe proprie răspundere”, a afirmat directorul Direcției Agricole. Singura problema este că notarii nu au o evidență a acestor terenuri și menționarea acestor condiții depinde de buna credință a vânzătorului.
Nu în ultimul rând, o altă speță prezentată la ședința de ieri a fost cea a cazurilor în care proprietarii terenurilor au făcut promisiuni de vânzare, autentificate la notariat, care nu au fost finalizate până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a legii. Ori, unii secretari solicită acum aplicarea noilor condiții de tranzacționare și pentru aceste promisiuni de vânzare, iar notarii nu sunt de acord.
Prima verificare, la primării
Conducerea Direcției Agricole a declarat la ședință că la primăriile localităților trebuie realizată prima verificare a actelor depuse de proprietarii care vor își vândă terenurile, iar dosarele să fie respinse dacă sunt incomplete. Directorul Petra Ochișor a explicat că avizul negativ din partea Direcției Agricole pentru un teren scos la vânzare poate fi emis doar în anumite condiții și nu pentru că dosarul este incomplet, respectiv dacă nu conține un act de proprietate.
Ori, a arătat directorul, au fost trimise dosare de la primării în care se menționa explicit că persoana care vrea să vândă terenul în cauză nu deține un act de proprietate. „Direcția Agricolă nu poate respinge dosare pentru că nu sunt complete, ci doar dacă nu se respectă prevederile referitoare la preemptori”, a precizat directorul Petra Ochișor.
Singurul care pierde din aceste dispute referitoare la documentații birocratice este proprietarul terenului, care vede cum este tergiversată vânzarea. În aceste condiții, reprezentantul Sindicatului Èšăranilor Propact, Costel Ichim, a atras atenția că instituțiile care nu își îndeplinesc atribuțiile legale trebuie să fie acționate în instanță de fermieri. „Nu vrem ca aceste discuții între instituțiile care trebuie să aplice legea, adică Direcția Agricolă și secretarii comunelor să îi afecteze pe proprietari și să fie tergiversate tranzacțiile cu terenuri”, a afirmat Costel Ichim.
Una dintre soluțiile identificate pentru aplicarea clară a legii este folosirea platformei intranet de la Prefectură, prin intermediul căreia secretarii pot încărca documentele scanate din dosarul depus de vânzătorul terenurilor. Ulterior, documentele sunt vizualizate de către funcționarii Direcției Agricole, care pot face observații, respectiv pot cere informații suplimentare sau verificarea unor acte. Discuțiile despre aplicarea acestei legi vor continua vineri, când toți directorii direcțiilor agricole din țară au fost chemați la Ministerul Agriculturii. La întâlnire vor fi prezenți și funcționarii care au fost desemnați la nivelul fiecărui județ să se ocupe de verificarea și înregistrarea acestor tranzacții. Ulterior, luni, va avea loc încă o întâlnire la Prefectură, unde vor fi prezenți reprezentanții primăriilor, ai Oficiului de Cadastru și ai Direcției Agricole.
Cum pot fi vândute terenurile agricole
Confom noii legi, Legea 17 din 2014, orice persoană poate cumpăra terenuri în România, însă numai după ce este respectată o procedură strictă. Modificările principale ale noului act normativ se referă la dreptul de preempțiune la terenurile care sunt scoase la vânzare de către proprietari.
Conform Codului Civil, preempțiunea reprezintă dreptul de a cumpăra cu prioritate un bun, respectiv un bun imobil. În acest caz, pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane va trebui respectat dreptul de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, în această ordine. Cei care nu respectă această regulă riscă să aibă tranzacția anulată. De menționat este faptul că prevederile legii nu se aplică vânzărilor între rude de până la gradul al treilea.
Procedura generală stabilită de lege spune că persoanele care vor să își vândă terenurile trebuie să anunțe în primul rând la primăria din raza localității unde se află bunul imobil. Aici trebuie depusă o cerere, prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan, pentru a fi adus la cunoștința preemptorilor. Primăria trebuie să afișeze oferta atât la sediul său cât și pe internet, dacă are o pagină web. Oferta de vânzare trebuie afișată o perioadă minimă de 30 zile.
De asemenea, primăria trimite atât la Direcția Agricolă cât și la Ministerul Agriculturii un dosar cu lista preemptorilor, oferta de vânzare a terenurilor și celelalte documente. Odată dosarul înregistrat, oferta de vânzare este postată pe site-urile celor două instituții și în registrele înființate cu acest scop.
