Ediția: Joi 2 Mai 2024. Nr. 6616
Ediția: Joi 2 Mai 2024. Nr. 6616

Fosile ale unei reptile marine gigantice, descoperite de o fetiţă de 11 ani şi de tatăl ei în Marea Britanie

          Un maxilar fosilizat descoperit de o fetiţă britanică şi de tatăl ei pe o plajă din comitatul Somerset, Anglia, aparţine unei reptile marine gigantice care a trăit în urmă cu 202 milioane de ani şi care a fost, se pare, unul dintre cele mai mari animale ce au trăit vreodată pe Terra, informează Reuters. Cercetătorii au precizat miercuri că osul, denumit surangular, provine de la o varietate de reptilă oceanică cunoscută sub numele de ihtiozaur. Pe baza dimensiunilor osului în comparaţie cu acelaşi os de la ihtiozaurii înrudiţi, cercetătorii au estimat că această creatură din Triasic, pe care au botezat-o Ichthyotitan severnensis, avea o lungime cuprinsă între 22 şi 26 de metri.

          E posibil să fi fost cea mai mare reptilă marină cunoscută, rivalizând cu cele mai masive varietăţi de balene care trăiesc în zilele noastre. Balena albastră, considerată cel mai mare animal de pe planetă, poate atinge o lungime de 30 de metri. Reptilele marine dominau oceanele lumii în perioada în care dinozaurii dominau uscatul. Ihtiozaurii, care au evoluat din strămoşi tereştri şi au prosperat timp de circa 160 de milioane de ani înainte să dispară cu aproximativ 90 de milioane de ani în urmă, aveau diferite mărimi şi forme, se hrăneau cu peşti, cu specii înrudite cu calamarii sau cu alte reptile marine, fiind totodată vivipari.

          Ihtiotitanul este cunoscut doar din două maxilare, unul descoperit de Ruby Reynolds şi de tatăl ei, Justin Reynolds, în 2020, în localitatea Blue Anchor din comitatul Somerset, iar un al doilea, de la un alt exemplar de ihtiotitan, descoperit în 2016 de-a lungul coastei Somerset, în localitatea Lilstock. ”Este destul de remarcabil dacă ne gândim că ihtiozauri gigantici, de mărimea unei balene albastre, înotau în oceane în perioada în care dinozaurii colindau uscatul pe teritoriul de azi al Regatului Unit, în timpul Triasicului”, a spus paleontologul Dean Lomax, profesor afiliat la Universitatea din Manchester şi Universitatea din Bristol, autorul principal al studiului publicat în revista PLOS ONE.

          Ruby Reynolds, care avea 11 ani la momentul descoperirii iar acum are 15 ani, căuta fosile pe plajă alături de tatăl ei când au zărit un fragment de surangular. Ruby a cercetat în continuare zona şi a descoperit un al doilea fragment – mult mai mare decât primul – parţial îngropat în noroi. Ulterior, l-au contactat pe Lomax, expert în ihtiozauri, şi alte fragmente de os au fost apoi dezgropate. Datorită contribuţiei ei la această descoperire, Ruby Reynolds a fost comparată cu Mary Anning, o geoloagă şi căutătoare de fosile britanică din secolul al XIX-lea care, printre altele, a descoperit fosile de ihtiozaur pe când avea 12 ani. ”Cred că Mary Anning a fost o paleontologă senzaţională şi este uimitor să fii comparat cu ea”, a spus Ruby Reynolds. ”A fost o experienţă uimitoare, clarificatoare şi amuzantă să lucrez cu aceşti experţi şi suntem mândri să facem parte din această echipă şi să fim coautori ai unei lucrări ştiinţifice care numeşte o nouă specie şi un nou gen”, a adăugat Justin Reynolds.

          Colecţionarul de fosile Paul de la Salle este cel care a descoperit în 2016 rămăşiţele atribuite acum unui ihtiotitan. Dimensiunile ihtiotitanului erau impresionante.

”Astfel de descoperiri creează momente incredibile, care ne fac să ne simţim modeşti în raport cu locul nostru în Univers. Să aflăm că un animal cu asemenea proporţii a înotat odinioară în oceanele noastre, a simţit căldura soarelui ca şi noi şi a respirat acelaşi aer, după care a dispărut, ne oferă şansa de a vedea cât de importantă este fiecare specie în ţesătura fragilă, dar rezistentă a vieţii”, a spus Jimmy Waldron, un paleontolog din Florida şi coautor al studiului.

          Ihtiotitanul a fost membru al unei familii de ihtiozauri gigant denumită Shastasauridae şi a trăit cu 13 milioane de ani mai mult decât alte varietăţi cunoscute până la această dată, ceea ce sugerează că aceşti coloşi au supravieţuit până la producerea unui eveniment de extincţie masivă globală, care a dus la pieirea a numeroase varietăţi de animale, produs în urmă cu circa 201 milioane de ani, la finalul Triasicului. Deşi nu au fost descoperite fosile din alte regiuni ale scheletului de ihtiotitan, oamenii de ştiinţă au reuşit să-i reconstituie înfăţişarea pe baza unor alţi membri ai familiei sale, cum ar fi Shonisaurus, ale cărui fosile au fost găsite în Columbia Britanică, Canada.

          Surangularul este un os lung, curbat, situat în partea superioară a mandibulei, imediat dedesubtul dentiţiei, prezent la toate vertebratele în viaţă sau extincte, cu excepţia mamiferelor. Muşchii care se prind de acest os generează forţa muşcăturii. ”La T. rex, surangularul măsoară peste o jumătate de metru în lungime. Surangularul pe care Ruby şi tatăl ei l-au găsit are peste doi metri. Asta înseamnă nu doar că acest animal era enorm, dar ne indică şi faptul că avea o muşcătură puternică”, a spus Waldron, fondatorul muzeului mobil dedicat dinozaurilor Dinosaurs Will Always Be Awesome.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?