Zeci de fermieri s-au adunat luni, cu tractoarele din dotare, în faţa Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani, pentru a protesta împotriva începerii sezonului operativ de trageri cu rachete antigrindină, despre care fermierii susţin că ar contribui la seceta pedologică din Vrancea. „De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii.
Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulţi ani, pe care o recunoaştem cu toţii, şi asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulţi ani de zile de ploi de vară, pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei.
Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale”, a spus Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea.
Fermierii afirmă şi că sistemul de combatere a grindinei funcţionează „ilegal”, fără un studiu de impact, şi cer sistarea imediată a tragerilor. (…) Prezent la protestul fermierilor, unde a intrat în dialog cu aceştia, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, susţine că sistemul este benefic şi că, în curând, se va face şi studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.
„Sezonul operativ a început astăzi (ieri – n.r.), începe de la 12.00. O mare parte dintre fermieri din judeţul Vrancea şi-au manifestat intenţia de a manifesta împotriva faptului că începem sezonul, din grija lipsei precipitaţiilor. Încercăm să avem în continuare un dialog şi să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani.
Ba mai mult, în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Sistemului naţional Antigrindină şi de Stimulare a Precipitaţiilor s-au prevăzut, printr-o hotărâre de guvern, fondurile necesare realizării unui studiu de impact, aşa cum dânşii au cerut. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcţioneze.
Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcţionează şi a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânşii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcţional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generaţie în România”, a declarat Ionuţ Lazăr.
El a arătat că pe lângă această tehnologie antigrindină ar putea fi implementat în viitor în judeţ şi un sistem de stimulare a precipitaţiilor. „Avem rezultate remarcabile şi cred că putem veni în perioada imediat următoare, în sprijinul fermierilor, prin implementarea tehnologiilor de stimulare a precipitaţiilor, extrem de necesare în zona noastră.
Ce pot să vă spun e că decizia de lansare este direct în responsabilitatea punctului de comandă. De aici se iau toate datele necesare şi se transmit comenzile de lansare a rachetelor în teritoriu, bazate pe nişte date tehnice şi ştiinţifice extrem de exacte. (…) Nu există nicio situaţie în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalaţie de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină”, a susţinut Ionuţ Lazăr.
Cu toate acestea, fermierii au spus şi că unele rachete au devenit o ameninţare la adresa siguranţei cetăţeanului. (…) Alte voci din rândul fermierilor au susţinut nu doar că sistemul şi-a dovedit ineficienţa, dar şi că acesta „s-a transformat într-o afacere”. „Diverse ţări au demonstrat că sistemul nu este eficient.
Singurele ţări unde se mai trag cu aceste rachete sunt ţările din fostul spaţiu sovietic. În celelalte ţări, din Occident, nu se procedează aşa. Se însămânţează norii pentru provocarea precipitaţiilor. (…) S-au tras iniţial douăzeci-treizeci de rachete. Acum se trag peste 500 de rachete (pe an – n.red.), ceea ce considerăm că e o exagerare. S-a transformat sistemul într-o afacere”, a spus Gelu Scutaru, un fermier care lucrează peste 4.000 de hectare de teren agricol.
Fermierii au protestat paşnic, având inscripţionate pe tractoare lozinci precum „#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine”, „#Victime fără voie” sau „#Calculele voastre = falimentele noastre”. Reprezentanţii acestora spun însă că fermierii ar putea continua protestele dacă lucrurile nu se schimbă. „Acest proces este unul spontan, realizat în urma discuţiilor din acest weekend, înaintea începerii activităţii sistemului antigrindină.
Suntem peste 45 de fermieri adunaţi, care întrunesc în total 45.000 de hectare, iar utilaje aduse sunt peste 30. Suntem prezenţi doar la un protest spontan. Dacă lucrurile şi promisiuni nu sunt ţinute, vom organiza un protest cu toate utilajele”, a subliniat Teofil Dascălu, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.
Autor: Dana Lepădatu
