Elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială „Mihail Armencea” din Adjud l-au omagiat pe marele scriitor român Ion Creangă. Cei 187 de ani de la nașterea îndrăgitului scriitor au fost celebrați printr-un eveniment inedit la care au luat parte elevii claselor a V-a A, a VII-a A și a VII-a B. Îndrumați de cadrele didactice Stanciu Ionela, Chiorcea Cătălina și directoarea unității școlare, Năstac Elena, elevii au participat la concursul de creație literară ,,Lumea copilăriei oglindită în creații personale”, au contribuit la realizarea unei expoziții cu lucrări inspirate din opera marelui povestitor ,,Povești … desenate”, iar cei înzestrați cu har actoricesc au prezentat câteva puneri în scenă a creațiilor autorului: ,,Soacra cu trei nurori”, ,,Punguța cu doi bani”, ,,Povestea lui Harap-Alb”, ,,Capra cu trei iezi”, ,,Fata babei și fata moșneagului”, fiind răsplătiți cu aplauze de către cei prezenți la eveniment.
„Născut, după propria-i mărturisire dintr-un fragment de biografie, la 1 martie 1837, Ion Creangă a fost primul dintre cei opt copii ai lui Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti, Neamţ, şi ai soţiei sale Smaranda, născută Creangă. După ce urmează, pe rând, cursurile şcolilor din Humuleşti, Broşteni şi Târgu-Neamţ (1846–1853), apoi pe ale Şcolii Catihetice din Fălticeni (1854–1855), ajunge să studieze la Seminarul de la Socola (Iaşi). După un parcurs întortocheat, care include printre altele înscrierea la Facultatea de Teologie, curând abandonată, şi la Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, al cărei director era Titu Maiorescu, ocupă prin concurs, în 1864, postul de institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi. În 1865 absolvă Şcoala Normală. Este apoi institutor şi diacon. Alcătuieşte manuale şcolare”, au transmis cadrele didactice implicate în această activitate.
„În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice din Iaşi. Cu ajutorul lui ajunge în cercul ,,Junimii” şi începe să publice constant poveşti şi povestiri în ,,Convorbiri Literare”. Din 1880, la sfatul bunului său prieten Eminescu, începe să pună pe hârtie ,,Amintiri din copilărie”. În anii următori se implică în diverse proiecte de manuale, îşi vede tipărite primele trei părţi din ,,Amintiri”. Starea sa de sănătate se înrăutăţeşte. Vestea morţii lui Eminescu îl afectează foarte mult. După ani de suferinţă şi numeroase concedii de boală, Creangă se stinge în noaptea de 31 decembrie 1889, în urma unui atac cerebral. Partea a IV-a din ,,Amintiri din copilărie” va fi publicată postum, în anul 1892. Numai aducându-ne aminte de cel care a fost și care rămâne unul din cei mai mari clasici ai literaturii române și inițiind anumite manifestări pe măsura Marelui Humuleștean, vom putea spune că-l omagiem așa cum se cuvine”, au încheiat cadrele didactice.
