Goru şi Cătălin, doi dintre masculii de râs relocaţi în Slovenia în cadrul proiectului LIFE Lynx, implementat de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) din Focșani, în parteneriat cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, au avut mai multe rânduri de urmaşi confirmate, au transmis, marţi, reprezentanţii asociaţiei. „Doi dintre masculii de râs relocaţi din România în Slovenia în cadrul proiectului LIFE Lynx implementat de ACDB în parteneriat cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva par a fi adevăraţi „crai” printre femelele locale! Conform rapoartelor, masculul Goru, provenit din zona Munţilor Vrancei, are deja cinci rânduri de urmaşi, iar masculul Cătălin, capturat în zona Pralea, are trei reproduceri confirmate. Noi le ţinem pumnii şi pentru acest sezon ca să umple cu gene româneşti toată zona Dinarică”, au transmis reprezentanţii ACDB.
În ultimii cinci ani, din România au plecat către Slovenia şi Croaţia nu mai puţin de zece exemplare de râs, în cadrul proiectului LIFE Lynx, proiect menit să salveze populaţia de râs din regiunea munţilor Dinari şi sud-estul Alpilor de la dispariţie. Astfel, au fost relocaţi o femelă, Aida şi nouă masculi, Goru, Doru, Cătălin, Boris, Alojzije, Tris, Zois, Blisk şi Kras, cu vârste între un an şi şase – şapte ani. Primul râs, transferat în 2019, a fost Goru, prins la Greşu, în Vrancea. Imediat cum a fost eliberat, s-a împerecheat cu o femelă rezidentă şi au avut doi sau trei pui, unii monitorizaţi la rândul lor prin GPS. Ulterior, au fost confirmare şi alte împerecheri ale acestuia. Femela Aida, translocată în 2021 în Alpi, care a avut la rândul ei trei pui. Neconfirmate, mai există alte două cazuri de râşi care au avut pui. Exemplarele de râs au fost capturate din zona Carpaţilor Orientali, cu zona Parcului Natural Putna – Vrancea, la Pralea şi Dărmăneşti în judeţul Bacău, precum şi din Tarcău în judeţul Neamţ. „Din informaţiile pe care le avem, ştim că şi femela care a fost transferată în Alpi a avut două reproduceri, o altă reproducere fiind confirmată la un exemplar de râs în urmă cu circa unu, doi ani. Din nefericire, urma acestuia, dar şi a altor exemplare, s-a pierdut, în sensul că nu le mai funcţionează colierele. Dar este posibil ca şi aceştia să fi avut la rândul lor mai multe reproduceri. În prezent, cinci dintre râşii relocaţi din România în Slovenia şi Croaţia mai sunt monitorizaţi cu coliere GPS. Cu excepţia celor a căror prezenţă nu a mai fost confirmată prin nicio metodă, ceilalţi sunt încă observaţi pe camerele amplasate în teren”, a declarat, pentru AGERPRES, Teodora Sin, cercetător în cadrul ACDB.
Cu suportul RNP Romsilva, ACDB s-a aflat în prima linie a proiectului încă de la început, ei fiind cei care au evaluat şi selectat zonele de captură a râşilor în Carpaţii Orientali din România, dar au şi capturat şi ajutat la translocarea râşilor în Slovenia şi Croaţia. „Proiectul LIFE Lynx a început oficial în 2017 şi va fi finalizat în Slovenia – Croaţia – Italia în 2024, iar în România a fost finalizat în primăvara anului 2023, cu ultimul an de captură. Neoficial, proiectul a început însă înainte de 2017, prin proiecte mai mici de conştientizare a populaţiei locale în privinţa importanţei râsului şi, în acelaşi timp, creşterea acceptanţei din partea grupurilor implicate în gestionarea faunei sălbatice din Slovenia şi Croaţia şi chiar a publicului general, pentru că râşii ajung în zone care sunt în mare parte locuite. Scopul proiectului este de a repopula zonele munţilor Dinarici şi Alpilor sud-estici, unde există o populaţie de râs reintrodusă prin anii ’70, pentru că din acea zonă râsul a dispărut complet la sfârşitul secolului XIX. Atunci au fost reintroduşi râşi tot din populaţia carpatică, în principal din Slovacia, dar numărul mic de indivizi nu a permis ca populaţia să se refacă, din cauza problemelor de consangvinizare. Din acest motiv, proiectul este foarte important”, a precizat Teodora Sin.
Conform ultimelor estimări, care datează din 2015, în România se presupune că ar fi peste 50% din populaţia totală de râs din populaţia capatică, cea mai sănătoasă din Europa şi cu conectivitate a habitatelor mare. În 2015, numărul râşilor a fost estimat la circa 1.200-1.500 de exemplare. Însă acest număr este relativ, râsul fiind o specie greu de monitorizat. Râsul este de regulă o specie foarte greu de observat, care evită omul mult mai mult decât ursul sau orice altă specie. Aceştia pot trăi în sălbăticie până la vârsta de 12 – 14 ani, iar în captivitate chiar şi până la 20 de ani. Lipsa hranei, alături de factorul uman, au fost principalele cauze de extincţie a acestei populaţii din vestul Europei.
Potrivit cercetătorilor ACDB, pe parcursul unui an, râşii au un comportament diferit, în special în perioada de împerechere, de la sfârşitul lunilor ianuarie – februarie, până spre martie – aprilie. Astfel, în perioada de împerechere au teritorii foarte mari pe care le străbat, chiar şi de 700 – 800 de kilometri pătraţi. Acest lucru se întâmplă pentru că masculii, în perioada de împerechere, acoperă teritoriul a două – trei femele. În restul timpului, aceştia au un areal de circa 100 – 150 de kilometri pătraţi. Proiectul pentru prevenirea extincţiei populaţiei de râs în Dinari şi sud-estul Alpilor, LIFE Lynx, este un proiect internaţional implementat în cinci ţări, Italia, Slovenia, Croaţia, Slovacia şi România, în perioada 1 iulie 2017 – 31 martie 2024. Proiectul este cofinanţat de către Comisia Europeană prin programul LIFE+ Nature.
Autor: Dana Lepădatu
Sursa foto: https://www.acdb.ro/
