Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta se opune „categoric” continuării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază, prelungirea fiind catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final, susţine preşedintele Romalimenta, Sorin Minea. „În primul rând, plafonarea este făcută, din punctul nostru de vedere, greşit, pentru că sunt prinse doar procesarea şi retailul, producţia, deci furnizorul de materii prime nu are niciun fel de plafonare, iar în ultimul timp, preţurile materiilor prime în România sunt mai mari decât afară. Deci preţurile cresc, dar cresc în detrimentul nostru. Am aflat şi noi ieri cu stupoare de la ministrul Agriculturii că industria alimentară este la pământ. Întrebarea este de ce oare s-o fi prăbuşit? Nu cumva în agricultură s-au dat subvenţii, s-au dat banii din toate direcţiile, industria alimentară n-a beneficiat de nimic, nu are materii prime, beneficiem de o lege foarte stufoasă şi am atras atenţia că vom avea preţuri mai mari decât cei din vest, pentru că legislaţia românească e făcută din punctul nostru de vedere destul de aiurea. Toate codiţele băgate ne cresc costurile, iar plafonarea la ora actuală e de neînţeles”, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.
Acesta a afirmat că Ministerul Agriculturii le-a oferit manifestanţilor tot ce au cerut, beneficii de care ar avea nevoie şi industria alimentară din România. „Vrem şi noi o subvenţie pe motorină, pentru că avem şi noi flotă de transport. Vrem şi noi ajutor pentru cumpărare de materii prime, vrem şi noi să fim protejaţi pentru mărfurile care vin de afară, pentru că vin din ce în ce mai multe. (…) Vrem şi noi subvenţie la bancă, pentru că suntem puşi la zid de creşterea dobânzilor. Nu poţi să dai într-o singură direcţie, dar în direcţia aia nu plafonezi nimic, iar în rest nu dai nimic dar plafonezi totul. Acesta este nostru punctul de vedere pe care îl susţinem astăzi. Industria alimentară nu beneficiază de niciun fel de ajutor din partea Guvernului. Ştiţi că foarte mulţi dintre colegii mei au anunţat că industria alimentară e în pragul unei catastrofe? (…) Dacă distrugi industria alimentară, materiile prime vor trebui date în altă parte. Este o nebunie: dăm subvenţii la oaie, la capră, la tuns oaia. Eu am întrebat personal, de ce la producţie nu se plafonează preţul? La ora actuală, preţurile mici din afară ne omoară fără nicio discuţie. Şi ca să venim şi noi cu preţuri mai mici trebuie să umblăm la calitate. Cererea noastră este clară: prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final”, a avertizat Sorin Minea.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat luni că măsura privind plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază ar putea fi prelungită şi după data de 31 ianuarie 2024, luând în calcul şi introducerea de noi produse pe listă, iar „mielul” ar putea fi unul dintre acestea.”Îmi doresc ca familiile cu venituri mici şi medii din România să poată cumpăra alimentele de bază cu adaos comercial redus, pentru că să fim foarte sinceri, indicele preţului de consum lunar arată că acele alimente care au fost transpuse prin acea ordonanţă au o scădere semnificativă în anul 2023, până la 28% faţă de anul 2022, unde preţurile erau cu plus 18%. Normal că ne dorim acest lucru, ne dorim pentru că 50% dintre români consumă alimentele care sunt prevăzute în acea ordonanţă”, a precizat Florin Barbu.
Întrebat dacă mielul ar putea fi introdus pe lista produselor cu adaos comercial redus având în vedere Sărbătorile Pascale, şeful MADR a transmis că va decide acest lucru numai după ce va avea un dialog cu retailerii şi procesatorii, însă a recunoscut că este o propunere bună. Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a intrat în vigoare pe 1 august 2023 şi viza 14 grupe de produse alimentare: pâinea, laptele de vacă proaspăt, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr alb tos.
La finele lunii octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu 90 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, incluzând şi noi produse în această listă. Lista produselor cu adaos comercial plafonat a fost extinsă cu: orez – bob rotund, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi şi carne tocată.
Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară au discutat marţi după-amiaza cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Cele cinci asociaţii care au confirmat participarea sunt: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB), Federaţia Patronală din Industria Alimentară (ROMALIMENTA), Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) şi Asociaţia Română a Cărnii (ARC).
Ministrul Agriculturii: Vom finanţa în continuare industria alimentară
Vom finanţa în continuare industria alimentară pentru că ne dorim foarte mult să dezvoltăm acest sector în aşa fel încât să procesăm cât mai multă materie primă, să nu o mai exportăm şi să importăm produse finite, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la finalul discuţiilor cu patronatele din industria alimentară. „Este pentru prima oară şi cred că nu s-a întâmplat până acum ca Ministerul Agriculturii să scoată un program atât de important pentru procesarea din România (…) programul Investalim, cu alocare de 520 de milioane de euro. S-au depus proiecte de aproape 1,1 miliarde de euro şi încercăm împreună cu colegii mei de la Finanţe şi cu sprijinul domnului premier Marcel Ciolacu să finanţăm tot acest program, pentru că ne dorim foarte mult să procesăm cât mai multă materie primă, să nu o mai exportăm şi să importăm produse finite”, a spus ministrul Agriculturii.
El a menţionat şi alocarea de 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare pentru independenţa energetică atât în fermele din România, cât şi în în unităţile de procesare. „Avem prin Banca Europeană de Investiţii, din Fondul de Modernizare, o alocare de 600 de milioane de euro pentru independenţa energetică atât în fermele din România, cât şi în în unităţile de procesare. Ne dorim ca aceşti bani să fie accesaţi de către industria din România. Ţin foarte mult să dezvoltăm acest sector. Sigur, vom finanţa în continuare industria alimentară din România pentru că ne dorim foarte mult, aşa cum spuneam mai devreme, să producem în România produse româneşti şi să nu importăm alte produse pentru români şi pentru ţara noastră”, a mai transmis Barbu.
Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii industriei alimentare s-a convenit constituirea unui grup de lucru care se va întâlni o dată la două săptămâni cu departamentele din cadrul Ministerului Agriculturii pentru a clarifica aspectele legate de actele normative şi ordinele de ministru necesare pentru ca industria alimentară să nu aibă probleme.
Prezent la discuţii, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Radu Timiş, a susţinut că prin programul Investalim, industria de procesarea a cărnii a avut o şansă din punct de vedere al eficienţei şi al preţurilor produselor româneşti la nivel european.
„Industria de procesare a cărnii este singura industrie care are cel mai mare capital românesc privat şi prin acest Investalim ne-aţi dat o şansă mare să reuşim din punct de vedere al eficienţei, al productivităţii, al preţurilor produselor noastre la nivel european. În afară de câteva programe, gen Sapard, sau investiţii pe care industria le-a făcut acum 20-25 de ani, retehnologizări masive nu s-au făcut. Cu această ocazie reuşim, cel puţin pe următorii 10 ani, să oprim în mare parte importurile şi cea mai mare parte a produselor care se vor vinde mai departe pe piaţa românească să fie produse procesate de către industria noastră”, a explicat acesta.
Şi preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu, a subliniat că este extrem de important ca industria alimentară să beneficieze de credite cu dobândă subvenţionată şi garantate de stat pentru capital de lucru şi pentru investiţii. „Acest lucru este foarte important pentru noi şi pentru fermieri până la urmă, pentru că noi putem cumpăra grâu de la fermieri şi noi venim cu bani, plătim repede şi atunci ne putem face stocurile de iarnă. Investalim este bun, iar domnul ministru a propus ca în anul 2024 să avem sectorial împărţiţi banii astfel încât toate sectoarele să beneficieze de aceste investiţii. Panourile fotovoltaice, foarte importante şi acestea, şi o să discutăm de mâine cu colegii din ţară. Lucrurile sperăm să înceapă pe un făgaş bun”, a adăugat preşedintele patronatului din industria de morărit şi panificaţie.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a cerut ministrului relansarea programului „Laptele şi cornul” pentru a creşte cererea de lapte de la fermieri, dar şi anumite subvenţii pentru buletinele de analiză, în aşa fel încât procesatorii, fermierii „să nu mai fenteze calitatea”. „Noi întotdeauna am avut un parteneriat deschis şi foarte bun, constructiv cu Ministerul Agriculturii. După părerea mea, urmează o creştere a inflaţiei, pentru că au crescut taxele şi chiar TVA la unele produse. Mă aştept să crească preţurile la unele produse la raft. De aceea trebuie să reducem costurile, iar ca să reducem costurile de producţie avem nevoie de investiţii şi aici avem Investalim. Am cerut totuşi să vedem dacă putem relansa laptele şcolar, programul laptele şi cornul pentru a creşte cererea de lapte de la fermieri, să-i ajutăm şi pe fermieri, pentru că de două luni de zile consumul a scăzut, nu ştiu din ce cauze, dar pentru a ajuta întreaga filieră este nevoie să găsim acele puncte pe care să ni le permită şi bugetul de stat, dar şi în Uniunea Europeană. Să vedem subvenţionarea motorinei, accizei la motorină pentru colectare lapte sau produse lactate transportate de la fabrică la magazine, o subvenţionare a buletinelor de analiză pentru ca procesatorii, fermierii să nu mai fenteze calitatea şi să crească intensitatea de control pe calitatea produselor alimentare şi să asigurăm consumatorului produse sigure şi de foarte mare calitate. În continuare căutăm soluţii cu Ministerul Agriculturii”, a subliniat şeful APRIL.
Nu în ultimul rând, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a transmis că discuţia cu ministrul Agriculturii a fost „puţin mulţumitoare, dar încurajatoare”, pentru că a prezentat un program prin care industria alimentară poată fi ajutată. „Ni s-a prezentat un proiect şi un program prin care industria alimentară să poată fi ajutată, pentru că la ora actuală nu numai în România, ci în toată Europa, cheia este dezvoltarea industriei alimentare şi sprijinirea industriei pentru a fi competitivă. Din ceea ce mi-a spus domnul ministru astăzi rezultă că ministerul este deschis pentru a ne ajuta. Dacă vom fi ajutaţi, industria alimentară va rezista şi va deveni competitivă pe piaţa europeană. De asemenea, nu trebuie uitat că industria alimentară este cea care preia materiile prime şi cea care poate să-i ajute pe fermieri să-şi comercializeze materiile prime şi să le ducă spre consumatorul final. Acel program de întâlnire odată la două săptămâni mi se pare o chestie foarte inteligentă, pentru că dacă nu discutăm aşa de des nu vom şti niciodată ce vrem. Fiecare membru va veni către noi şi noi vă venim către Ministerul Agriculturii şi vom spune domnului ministru care va fi feed-backul. Într-adevăr, panourile fotovoltaice sunt foarte importante, dar în acelaşi timp ne trebuie bani ca să putem să devenim competitivi, pentru că din păcate, în ultimii 20 de ani, noi am rămas în urmă şi nu suntem competitivi. Trebuie să facem faţă la preţurile de piaţă pentru a nu pierde piaţa României. În orice caz, discuţia a fost puţin mulţumitoare, discuţia a fost încurajatoare pentru noi”, a concluzionat preşedintele Romalimenta.
