Duminică, 7 ianuarie, în calendarul ortodox este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion.
În calendarul ortodox, Sfântul Ion este sărbătorit, în fiecare an, a doua zi după Bobotează, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii.
Sfântul Ioan Botezatorul (Sfântul Ion) s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, având rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut. Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. El nu era un orator desăvârşit, dar avea darul de atrage oamenii spre el.
Ioan Botezătorul era smerit şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un soi de arbore care nu mai există) şi mierea sălbatică. El a trăit într-o peşteră, în pustie, până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului.
Evanghelia ne spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ion
Ziua de Sfântul Ion, cunoscută în popor sub numele de “Sânt – Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului.
Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.
Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi. Această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul. Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.
În această zi există în anumite zone obiceiul numit “Iordănitul femeilor”. Acesta este, de fapt, o petrecere a nevestelor, care se adună la o gazdă, unde aduce fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”, care este un fel de colind. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Sunt și o serie de superstiții legate de această zi: la sărbătoarea de 7 ianuarie, nu se stinge candela, nu se bea vin roșu pentru că amintește de martiriul Sfântului Ioan. Tot în această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, toate alimentele se rup cu mâna, nu se spală, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.
Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, la sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Cu toate că este unul dintre cele mai populare nume românești, puțin dintre cei care poartă acest nume, cunosc semnificația nebănuită a acestui nume. Mai mult decât atât, are și influență asupra destinului celui care îl poartă.
Având origine ebraică, numele „Ioan” înseamnă „dar de la Dumnezeu”, iar numele „Ioana” înseamnă „binecuvântarea Domnului”. Cele două nume care amintesc de dragostea şi mila fără de sfârşit a Domnului sunt printre cele mai des întâlnite la popoarele creştine, notează doxologia.ro
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 442.011.
Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – purtat de 328.081 de români, Ionel – 133.070, Ionică – 4.410, Ioniţă – 1.826, Ionuţ – 364.186, Ivan – 7.729, Jan – 4.433, Jean – 3.351 şi Nelu – 20.097.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 392.824, dar şi Ionela – 148.320, Ionelia – 6.766, Ionica – 19.135, Ionuţa – 582, Jana – 4.742, Nela – 10.715, Oana – 71.863 sau Onuţa – 134.
