Populația județului Vrancea s-a redus cu cinci mii de persoane în ultimii 10 ani, arată datele provizorii ale recensământului din 2021 publicate de Direcția Județeană pentru Statistică. Populația județului este de 335.312 persoane, ceea ce situează Vrancea pe locul 27 în ierarhia județelor. Datele recensământului atrag atenția asupra unui alt fenomen îngrijorător, îmbătrânirea populației județului. Vârsta medie din Vrancea este de 42,5 ani, în creștere de la 41,5 ani la recensământul din 2011.
Structura etnică și confesională a județului arată că 95,4% din locuitorii județului, respectiv 289.516 persoane, sunt români. Potrivit declarațiilor de la recensământ, au mai fost înregistrați 13.723 romi, iar pentru 31.809 persoane nu sunt informații disponibile. Cei mai puțini etnici sunt: 3 armeni, 9 evrei, 4 albanezi, 4 polonezi, 64 italieni, 5 greci, 4 ruși lipoveni, 21 turci, 9 germani, 11 ucraineni, 51 maghiari. În ceea ce privește structura confesională, datele provizorii arată că în Vrancea trăiesc 287.154 creștini ortodocși, 3.818 romano catolici, 8.069 penticostali, 232 atei, 97 agnostici, 227 fără religie iar pentru 33.258 nu sunt informații disponibile.
Populația Focșaniului a scăzut, a crescut numărul locuitorilor în Slobozia Bradului
Un capitol aparte este al structurii pe localități, în care, per ansamblu, se constată o scădere a numărului de locuitori ai județului. Există însă și o creștere a populației în unele localități. Cea mai mare creștere este la Slobozia Bradului, care are 8.930 locuitori, cu 1.920 persoane mai mult decât în 2011. După numărul de locuitori, Slobozia Bradului este a cincea localitate din Vrancea, după Focșani, Adjud, Mărășești, Odobești.
Creșteri consistente la numărul de locuitori mai sunt în localitățile Vânători – 6.624 persoane, Suraia – 5.705 persoane, Câmpineanca – 4.595 persoane, Bolotești – 5.203 persoane.
O situație specială este la localitățile unde se constată o scădere a numărului de locuitori. Astfel, municipiul Focșani are acum 66.719 locuitori, comparativ cu 79.315 locuitori în urmă cu 10 ani. În acest caz se poate vorbi însă de o migrare a locuitorilor către localitățile limitrofe, datele statistice arătând creșteri consistente ale populației în Vânători, Câmpineanca, Golești, Bolotești.
Cea mai mare scădere, în valori relative înregistrate în ultimul deceniu, este la Boghești, unde a dispărut aproape un sfert din numărul de locuitori în această perioadă. De asemenea, la Negrilești este o reducere cu 19,4% a numărului de locuitori, comparativ cu recensământul din 2011. Cea mai mică localitate din Vrancea este comuna Bârsești, cu numai 1.132 locuitori, în scădere față de 2011 când erau 1299 locuitori.
Focșaniul are cei mai mulți locuitori din județ, urmat de Adjud – 15.178 locuitori, Mărășești – 11.314, Odobești – 9.423, Slobozia Bradului – 8.930, Homocea- 7.312, Panciu – 6.921, Vulturu – 6.873, Vânători – 6.624, Gugești – 6.091.
Locul doi în țară la persoane întreținute
Recensământul propune și o radiografie a celor care lucrează în Vrancea. Practic, doar unul din trei vrânceni are o ocupație, ceilalți fiind elevi, pensionari, șomeri dar și persoane întreținute din diferite surse. Structura ocupațională a populației arată că, din 335.312 locuitori ai județului, 122.197 sunt persoane active, din care 16.216 șomeri, sub diferite forme, iar 105.981 reprezintă populația ocupată. Ceilați 213.115 locuitori reprezintă populația inactivă din care 59.309 sunt elevi/studenți, 74.059 pensionari, 29.867 casnice, 22.059 întreținuți de altă persoană, 2.190 întreținuți de stat, 13.512 întreținuți din alte surse și 12.119 au altă situație economică.
Datele provizorii ale recensământului arată un număr foarte mare de casnice, raportat la numărul total de locuitori ai județului. De exemplu, în Cluj sunt 20.895 casnice la o populație totală de peste 679 mii locuitori, în Brașov sunt 19.741 casnice la peste 546 mii locuitori iar în Sibiu, la 388 mii locuitori sunt 15.229 casnice. De asemenea, surprinde numărul foarte mare de persoane care au declarat că sunt întreținute din alte surse, respectiv 13,512 persoane, locul doi la nivel național, după Dolj cu 14.124 persoane. Este o situație explicabilă ținând cont de numărul mare de vrânceni care lucrează în străinătate.
„Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin
de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%)”, arată Institutul Național de Statisctică
Jumătate dintre vrânceni au cel mult 8 clase
Recensământul mai arată că aproape jumătate din populația județului Vrancea are cel mult 8 clase, adică un nivel scăzut de educație. Conform datelor provizorii, din populația rezidentă de 335.312 locuitori, doar 32.331 sunt absolvenți de studii superioare, 141.559 persoane au absolvit nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional de ucenici, iar 161.522 persoane au cel mult 8 clase. Aceste cifre situează Vrancea pe locul 36 în ierarhia județelor, după nivelul de educație. Structura este diferită pe cele două sexe. Astfel, la bărbați, 8,8% au nivel ridicat-studii superioare, 45,1% au nivel mediu – nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional de ucenici iar 46,1% au nivel scăzut – cel mult 8 clase. La populația de sex feminin se înregistrează 10,4% – nivel ridicat, 39,4% – nivel mediu și 50,2% – nivel scăzut.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Institutul Național de Statistică menționează că întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor. Înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
