Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine creşterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023 şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei în zona salariului minim. „În acest moment, aproximativ 32% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au venituri sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute sub 5.500 lei”, susţin reprezentanţii BNS într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
De asemenea, BNS propune păstrarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. Sindicaliştii consideră că o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obţinerea unei pensii mai mici. „O astfel de politică considerăm că este una periculoasă ce ar putea stimula muncă la gri”, atrage atenţia Dumitru Costin, preşedintele BNS. Potrivit sursei citate, soluţia propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor) înseamnă: o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim; o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei. BNS mai atrage atenţia că de această măsură beneficiază direct doar salariaţii care câştigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.
În acest context, soluţia propusă de BNS înseamnă o creştere a salariului minim de 351 lei, din care: 101 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 de lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii salariului brut; creşterea salariului brut se va reflecta în întregime şi în calculul pensiei la momentul pensionarii, salariatul nefiind penalizat în viitor; beneficiază de revizuirea politicii fiscale aproximativ 70% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 3,3 miliarde de lei în minus la bugetul consolidat, impact ce poate fi atenuat prin creşterea salariilor brute antrenată de creşterea salariului minim. De asemenea, organizaţia sindicală solicită constituirea unui grup de lucru care să stabilească un mecanism de lucru pentru stabilirea salariului minim. (…)
Nu în ultimul rând, BNS solicită asumarea unei soluţii finale pentru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi constituirea unui grup de lucru pentru a analiza soluţiile disponibile în acest caz. De asemenea, se impune rediscutarea modului de asumare a sarcinii contribuţiilor sociale, între angajator, angajat şi stat şi revizuirea politicii fiscale a veniturilor din muncă, indiferent de formă contractelor în baza cărora se prestează.
Potrivit confederaţiei sindicale, BNS arată că salariul minim nu mai este începând din acest an doar o decizie luată politic în parametrii stabiliţi exclusiv la nivel naţional, iar până în 15 noiembrie 2024 statele membre au termen pentru pregătirea şi aplicarea Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. (…)
