Un executor judecătoresc din Vrancea a fost condamnat la închisoare cu suspendare în cadrul unui dosar penal în care a fost cercetat pentru abuz în serviciu și delapidare și în care, la 4 ani de la demararea anchetei, a căzut la o înțelegere cu procurorii. Acesta a recunoscut acuzațiile și astfel a încheiat un acord cu procurorii în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care era cercetat, înțelegerea a fost transmisă în instanță, iar mai apoi încuviințată. În dosar se vorbea și de un prejudiciu destul de însemnat produs de executorul judecătoresc, însă în cuprinsul motivării instanței se arată că de la început „acțiunea civilă a fost lăsată nesoluționată, iar în patrimoniul inculpatului nu au fost identificate bunuri”, astfel că „instituirea sechestrului apare ca fiind fără finalitate practică, cu atât mai mult cu cât măsura poate fi solicitată în fața instanței civile în cazul în care se intentează o astfel de acțiune”.
Soluția pe latură penală a fost aceea de a fi admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în toamna anului trecut de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu inculpatul, respectiv pedeapsa cu care acesta fusese de acord. Inclusiv cu prestarea de muncă în folosul comunității: „Condamnă pe inculpatul (…) la o pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru abuz în serviciu (…). Condamnă pe inculpatul (…) la o pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru delapidare, în modalitatea participaţiei improprii (34 de acte materiale), (…) contopește pedepsele menționate anterior, urmând ca inculpatul (…) să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal, a căror exercitare va fi interzisă ca pedeapsă complementară.
(…) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului (…), pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod penal, (…) inculpatul va executa, pe durata termenului de supraveghere, obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Vrancea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. (…) inculpatul va presta, pe durata termenului de supraveghere, o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Năruja ori în cadrul Adăpostului de zi şi noapte Crucea Roşie Focşani, sub coordonarea Serviciului de Probaţiune Vrancea, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă”.
Ancheta a demarat în primăvara anului 2017, inițial ,,in rem”, după care cercetările au fost extinse, totul plecând de la mai multe forme de executare pe care executorul judecătoresc le făcuse împotriva unei companii. Concret, angajații acționaseră în instanță compania, câștigaseră pe fond drepturi salariale, cotă parte din profit, ajutoare materiale, prime etc. și, chiar dacă sentințele nu erau irevocabile, executorul judecătoresc a efectuat procedurile de executare silită. Numai că ulterior, acțiunea angajaților a fost respinsă, și cum compania a avut câștig de cauză, a formulat acţiuni de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare. Din ce se detaliază în motivarea preluată de rejust.ro, chiar având în vedere situația de mai sus, executorul judecătoresc a dispus ulterior, în primăvara anului 2012, efectuarea celor 34 de tranzacţii – diverse plăţi ori alimentare de card bancar, deşi se impunea restituirea acestor sume companiei în cauză.
De aici, compania a formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc, sesizând că acesta refuză să procedeze la restituirea unor sume de bani poprite în baza unor titluri executorii, desfiinţate ulterior prin hotărâri judecătoreşti irevocabile şi recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de întoarcere a executării silite. În mod normal, executorul judecătoresc, se arată în motivare, trebuia să restituie companiei debitul principal, fie în solidar cu salariaţii, fie în mod individual, cu precizarea că toate cheltuielile de executare/ onorarii, au fost imputate foştilor creditori ai dosarelor de executare silită, consideraţi în culpă pentru solicitarea executării silite anterior rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârilor judecătoreşti.
„În drept, fapta inculpatului (…) care, în calitate de executor judecătoresc în cadrul BEJI „(…)” a dispus înfiinţarea popririi pe conturile persoanei vătămate (…) SA, deschise la (…) SA – Sucursala Focşani, în cadrul dosarelor de executare silită (…) şi a încasat suma de 1.468.218,21 lei (creanţă – 987.782 lei, onorariu de executare – 258.261 lei şi onorarii avocaţi/ expert – 280.590 lei) la data de 16.07.2009 (suma de 905.836,96 lei) şi la data de 11.12.2009 (suma de 562.381,25 lei), în contul biroului deschis la (…) – Sucursala Focşani, fără să întocmească proces-verbal de distribuire sume datorate creditorilor, onorarii executor/ expert/ avocaţi şi fără să efectueze viramente în conturile foştilor creditori, obligat fiind de validitatea titlului executoriu şi încuviinţarea instanţei de executare, iar după desfiinţarea situaţiei juridice (…) a continuat să eludeze dispoziţiile procesual civile în materie aplicabile la data comiterii faptelor, refuzând restituirea sumelor poprite şi nedistribuite foştilor creditori, cauzând, astfel, o vătămare a drepturilor/ intereselor legitime şi, implicit, un prejudiciu persoanei vătămate (…) în cuantum de 653.109,58 lei, întruneşte, pe latură obiectivă şi subiectivă, conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (…)
Fapta inculpatului (…) care, în calitate de executor judecătoresc în cadrul BEJI „(…)” şi în baza împuternicirii martorului (…), a dispus efectuarea din contul (…) – Sucursala Focşani (în care se aflau sumele persoanei vătămate şi care, în mod legal, trebuiau restituite încă din luna ianuarie 2010), în perioada 04.01.2012 – 24.02.2012, a 34 de tranzacţii pentru diverse plăţi prin ordine de plată, alimentare de card bancar/retragere în numerar cu cardul, (…) întruneşte, pe latură obiectivă şi subiectivă, conţinutul constitutiv al infracţiunii de delapidare, în modalitatea participaţiei improprii”, se detaliază în motivare.
Sursa foto: pixabay.com
