Astăzi vom afla de la comisarul șef Gabriel Crăciunică, șeful Serviciului Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vrancea, ce înseamnă „bunuri indisponibilizate‟, unde sunt acestea depuse la nivelul județului, dar și alte informații cu privire la circuitul unor astfel de bunuri. „Bunurile indisponibilizate sunt acele bunuri față de care s-a dispus fie confiscarea în materie contravențională de către lucrători de poliție, fie indisponibilizarea în materie penală‟, spune cms. șef Gabriel Crăciunică.
În materie contravențională, dacă persoana în cauză nu este mulțumită de măsura dispusă de organul constatator, „se adresează instanței competente pentru a contesta fie în totalitate măsura contravențională și cea complementară a confiscării, fie doar parțial sancțiunile respective. În funcție de rezultat, dacă în instanță se menține ceea ce a dispus organul constatator, bunul rămâne confiscat, iar actul de intrare în proprietatea statului pentru bunul respectiv este procesul verbal de constatare a contravenție‟, mai spune cms. șef Gabriel Crăciunică. În situația în care instanța hotărâște înlăturarea în totalitate a procesului verbal sau a măsurii complementare a confiscării bunului, „se procedează la restituirea bunului respectiv în baza hotărârii instanței‟, mai spune comisarul șef.
În materie penală, „dacă în cursul urmăririi penale, instanța de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că bunurile ridicate de la suspect ori inculpat, sau de la oricare altă persoană care le-a primit spre a le păstra, sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane, ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deţinerea acestora, bunurile respective se restituie. În caz contrar, bunurile respective pot fi confiscate, și aici vorbim despre confiscare specială‟, spune cms. șef Gabriel Crăciunică.
La IPJ Vrancea ajung bunurile mobile și, în funcție de situație, fie sunt lăsate în custodia persoanei în cauză, fie sunt ridicate și depozitate în camerele de corpuri delicte din cadrul IPJ Vrancea, Poliției Municipiului Focșani sau a Poliției Municipiului Adjud care sunt în subordinea profesională a Serviciului Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative. „La acest moment, spațiul destinat depozitării bunurilor indisponibilizate este suficient. Într-adevăr, spațiul destinat mijloacelor auto este limitat, fiind undeva la circa 21-22 de locuri. Acolo unde spațiul nu este suficient, bunurile în cauză sunt lăsate în custodie la persoana respectivă sau la persoane juridice specializate, organul judiciar fiind cel care dispune dacă bunul respectiv mai poate fi utilizat sau nu. Lucrătorii de poliție aduc la îndeplinire această măsură prin punerea în aplicare a măsurilor asiguratorii, fie cu drept de folosință, fie prin indisponibilizarea totală/sigilare, situație în care bunul nu mai poate fi utilizat‟, explică cms. șef Gabriel Crăciunică.
„ANAF-ul stabilește, prin proceduri specifice, valoarea fiecărui bun indisponibilizat‟
Recapitulând: când este vorba de restituire, persoana în cauză este chemată la sediul IPJ Vrancea pentru a primi înapoi bunul indisponibilizat, iar când este vorba despre confiscare, „bunurile care au intrat în proprietatea statului printr-un proces verbal de contravenție sau printr-o sentință a unei instanțe, sunt supuse unei analize a unei comisii interinstituționale care funcționează în baza OG 14/2007 modificată, care reglementează modul de intrare în proprietatea statului a bunurilor confiscate, mai vorbim aici și de HG 731/2007 care stabilește normele prin care se aplică această ordonanță‟, spune cms. șef Gabriel Crăciunică.
Această comisie interinstituțională este formată din: „un reprezentant al deținătorului, în situația noastră, al IPJ-ului; un reprezentant al MAI, care este tot din cadrul IPJ; un reprezentant al ANAF-ului; un reprezentat al Ministerului Mediului, și aici vorbim despre un reprezentant de la Agenția Județeană pentru Mediu; un reprezentant al ANPC-ului, mai precis de la Inspectoratul Județean pentru Protecția Consumatorului. Această comisie vizualizează bunurile, analizează natura lor și, dacă se constată că îndeplinesc anumite condiții, se hotărăște comercializarea lor și predarea către organul de vlorificare (ANAF). Dacă starea de degradare nu permite acest lucru, se hotărăște distrugerea lor. Dacă în urma distrugerii rezultă materiale feroase sau neferoase care pot fi valorificate, atunci aceste deșeuri sunt predate la o societate specializată, urmând ca veniturile obținute să fie preluate de ANAF și introduse la bugetul de stat‟, mai spune cms. șef Gabriel Crăciunică.
În ce situații IPJ Vrancea colaborează cu ANABI?
Penitenciarul Focșani, prin comisarul șef Bogdan Teodorescu, directorul unității, a solicitat, în data de 17 martie a.c., de la Primăria Municipiului Focșani, un certificat de urbanism necesar documentației tehnice pentru construirea unui depozit pentru bunurile indisponibilizate. Cms. șef Gabriel Crăciunică spune însă că IPJ Vrancea va continua să depoziteze bunurile indisponibilizate în camerele de corpuri delicte proprii, și asta pentru că Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției „are o competență aparte față de aceste bunuri indisponibilizate. Noi lucrăm direct cu ANAF-ul. La solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, ANABI depozitează temporar și administrează bunurile mobile indisponibilzate a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asiguratorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro; în acest scop, Agenția este numită custode. Însă mai sunt și alte criterii în baza cărora ajungem să colaborăm cu ANABI‟, explică acesta.
Cel mai valoros bun aflat în camerele de corpuri delicte ale IPJ Vrancea este „probabil, un autoturism care depășește 10.000 de euro. Este un BMW seria 4, model mai nou‟. Comisarul șef Crăciunică mai spune că, la acest moment, în camerele de corpuri delicte ale IPJ Vrancea sunt depozitate diverse bunuri comune, „de la chibrituri, lumânări, drujbe, undițe, cratițe, oale, pilote, perne, până la bunuri contrafăcute, cum ar fi parfumurile sau obiectele vestimentare: pantofi sport, pantaloni, treninguri, costume ș.a.m.d.‟.
Cms. șef Crăciunică mai spune că indisponibilizarea este făcută de lucrători de poliție judiciară sau – în materie contravențională, de lucrători de poliție. „Noi nu participăm efectiv la activitatea de ridicare. La această activitate merg cei care instrumentează dosarele penale sau cei care aplică contravenția, lucrătorii de poliție cu calitate de poliție judiciară – în cazul dosarelor penale, sau lucrători de poliție pe zona de contravențional‟.
Bunuri care nu sunt depuse în camerele de corpuri delicte
Sunt anumite categorii de bunuri care, prin natura lor, nu pot fi depuse în camerele de corpuri delicte. „Sunt 17 tipuri de bunuri care, prin natura lor, nu pot fi introduse în camerele de corpuri delicte. Este vorba despre: bani; cantități mari de cereale; metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea; mijloace de plată; titluri de valorea; mijloace de plată în lei, mijloace de plată în valută neconvertibilă, mijloace de plată în valută liber convertibilă; arme de foc și muniție; substanțe stupefiante, medicamente, substanțe toxice, explozibile, inflamabile; documente istorice; materiale de arhivă; veșminte de cult, cărți de cult; timbre; material lemnos; deșeuri metalice și alte bunuri; bunuri de consum alimentar și materii prime necesare pentru prepararea acestora; mijloace materiale purtătoare de urme biologice etc.‟, enumeră cms. șef Gabriel Crăciunică.
