Focșaniul acoperit la primele ore ale dimineții de o ceață densă a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare. Anul acesta, sutele de credincioși care au mers la biserici pentru a lua Agheasma Mare sfințită în ziua de Bobotează, au așteptat parcă mai liniștiți la rând, fără să se îmbrâncească. Cu mici excepții, desigur. Mulți dintre enoriașii din Focșani au stat în curțile bisericilor, așteptând momentul sfințirii Apei Mari. Deși vremurile sunt încă tulburi din cauza virusului care zilnic face sute de victime, vremea a fost blândă, ceața risipindu-se ușor, ușor, lăsând lumina soarelui timid să ajungă pe pământ. La Catedrala „Sfânta Parascheva‟ din Focșani atmosfera a fost liniștită, de acest lucru asigurându-se și câțiva jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Vrancea.
De altfel, într-un comunicat de presă al IPJ Vrancea se arată că: „în zilele de 6 și 7 ianuarie a.c., Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea acționează cu efective mărite pentru desfăşurarea, în linişte, a manifestărilor religioase prilejuite de sărbătorirea Botezului Domnului Iisus Hristos (Boboteaza) și a Sfântului Ioan Botezătorul. Poliţiştii vor asigura ordinea şi liniştea publică, pentru prevenirea, descurajarea și combaterea faptelor antisociale. De asemenea, măsurile dispuse în această perioadă au în vedere şi verificarea respectării masurilor impuse în contextul stării de alertă, pentru prevenirea și limitarea infectării cu virusul COVID – 19. Astfel, poliţiştii vor fi prezenţi în localităţile unde se vor desfăşura manifestări religioase, în incinta lăcașurilor de cult, pe principalele drumuri naţionale, în punctele cu risc crescut de producere a accidentelor şi la orele cu trafic intens, pentru prevenirea producerii accidentelor de circulaţie şi a blocajelor rutiere, precum şi pentru fluidizarea traficului rutier‟.
Încheierea sărbătorilor de iarnă
Spre finalul slujbei, preotul Florentin Răuță, parohul Catedralei „Sfânta Parascheva‟ din Focșani, le-a vorbit credincioșilor prezenți despre importanța zilei de Bobotează, dar și despre importanța bisericii prezentată ca o forță în lupta cu bolile și necazurile pământești și sufletești. „Cu serbarea Soborului Sfântului Prooroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, întreaga creștinătate încheie ciclul sărbătorilor de iarnă care a început de la Crăciun. De fapt, începutul sărbătorilor de iarnă este mai de demult, de la Sfântul Ierarh Nicolae, moșul cel blând, darnic și bun, când întreaga ființă omenească, întreaga creștinătate se pregătește pentru praznicul Nașterii Domnului prin minunatele colinde care aduc lumii întregi Vestea cea Bună.
Deși astăzi suntem la câteva zile de la marele praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, conștientizăm cu toții că între nașterea Mântuitorului Iisus Hristos și botez trecuse aproape 30 de ani. Așa era atunci și așa este și în vremea de astăzi la poporul evreu faptul că majoratul era considerat la vârsta de 30 de ani când omul era în deplinătatea activității și a acțiunii sale, și cum spune omul nostru din popor, într-un limbaj simplu, dar plin de realitate și de adevăr: «când omul este copt la minte». (…) Biserica este o forță și, în același timp, credincioșii bisericii sunt oameni cuminți, sunt oameni educați, sunt oameni care au cei 7 ani de acasă, sunt oameni de bun simț, sunt oameni de cuget și de simțire românească și creștinească‟, a spus pr. Florentin Răuță.
Pandemia îngenunchiată prin credință și rugăciune
Preotul Florentin Răuță le-a vorbit oamenilor prezenți la slujbă și despre pandemia de COVID-19 spunându-le că: „s-au scris și lucrări de teologie pe tema aceasta a pandemiei care a stăpânit întreaga lume, nu numai România noastră, în care se vorbește despre comunicare, comuniune, liturghie și filantropie în vreme de pandemie. De aceea este foarte importantă, în vremea acesta, comunicarea și comuniunea semenilor între ei înșiși, pentru că observăm de la Taina Sfintei Spovedanii că s-au umplut cabinetele de psihologie. Este o realitate cruntă și crudă, și remediul cel mai mare este Taina Sfintei Spovedanii, este participarea la Liturghie, este rugăciunea individuală. Rugați-vă pentru că numai rugăciunea dumneavoastră curată, participarea în comuniune, în duh de iubire la Liturghie, în duminici și sărbători vă vor scoate din amorțeala aceasta a sufletului în care ne-a adus lucrarea celui rău‟.
Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul
Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul are loc a doua zi după sărbătoare Botezului Domnului (Bobotează), la 7 ianuarie. Biserica Ortodoxă a fixat de-a lungul unui an mai multe sărbători pentru prăznuirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul: zămislirea (23 septembrie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august), această zi însă, când este Sfântul Proroc Ioan este sărbătorit ca Botezător al Domnului, le reuneşte pe toate.
Sfântul Proroc şi Înaintemergător al Domnului Ioan Botezătorul proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia. „Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-l ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu”, spune Sfântul Ioan Evanghelistul (Ioan 1, 32-34).
Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, a cărui naştere fusese anunţată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Betabara, dincolo de Iordan, unde a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia (Izbăvitorul). Pentru aceasta este numit şi Înaintemergător.
El le spune preoţilor şi leviţilor trimişi de iudeii din Ierusalim să îl întrebe cine este, că nu este Hristos: „Dar în mijlocul vostru Se afla Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei” (Ioan 1, 26-27).
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia pocăinţa sinceră şi mărturisirea greşelilor: „Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei” (Matei 3;6).
Botezul Sfântului Ioan era un botez al pocăinţei, care simboliza curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu. Sfântul Ioan Botezătorul a deschis şi a pregătit calea Mântuitorului, strigând în pustia Iudeii: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3;2). „Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc”, spune Sfântul Ioan Botezătorul, „El are lopata în mână şi va curăţa aria Sa şi va aduna grâul în jitniţă, iar pleava o va arde cu foc nestins” (Matei, 3; 11, 12. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”) (AGERPRES)
