Sor’mea vine cu trenul de la București la Focșani. Rar. Ultima oară a fost ca penultima oară: oameni așezați unul lângă altul, față în față, fără să-ți încapă picioarele dacă ai norocul să măsori 1,80 înălțime. E ok pentru statul român ca oameni străini să fie așezați într-un vagon de tren, unul lângă altul, scaun lângă scaun, respirație lângă respirație. E ok ca acei oameni să-și dea jos masca și să mănânce și să bea, unul lângă altul. „Au trecut niște polițiști prin vagon, dar nu te gândi că le-au zis ceva celor care stăteau cu masca doar pe gură sau celor care mâncau, deși abia se suiseră în tren, în București”, zice sor’mea. Da, toate astea sunt ok pentru cei care impun reguli în stat.
Duminică, 1 ianuarie 2021, pe la 10 fără ceva dimineața, cine să fie pe afară dacă nu câțiva cetățeni scoși de câini la plimbare? Printre ei m-am numărat și eu, eram trei mari și lați, răsfirați prin spatele blocurilor. Oameni cu respect față de reguli, purtam toți mască. Iar pe acolo, prin spatele blocurilor, în dimineața lui 1 ianuarie, când nici păsările nu zburau încă, toropite de primele raze ale anului, alene trecea un echipaj al Poliției Locale. Mașina mergea încet, polițiștii locali scrutând orizontul, m-am gândit eu că în căutarea bandiților fără mască.
Înainte de pandemie, mulți dintre cunoscuți mă tachinau pentru că aveam ceea ce ei considerau o obsesie: spălatul foarte des pe mâini (ca regulă, cel puțin 20 de secunde spălat bine cu săpun, 10 secunde clătit), dezinfectarea tuturor suprafețelor, aveam în geantă și șervețele umede dezinfectante și gel dezinfectant, ștergeam biroul, tastatura… în sfârșit, înțelegeți ideea. După pandemie, cei mai mulți au început să facă fix ceea ce eu am considerat o normalitate.
Înainte de pandemie, dacă stăteam la rând la orice, păstram distanța. De multe ori mi s-a întâmplat ca oamenii să se bage în fața mea considerând că nu stăteam la coadă de vreme ce nu-i respiram în ceafă celui dinainte. Acum, păstrarea distanței a devenit o prevedere legală. Nu că foarte mulți oameni ar respecta-o chiar și în aceste condiții…
Statul român a preferat să dea amenzi, nu să facă educație. Suntem codași în Europa la consumul de săpun, pastă de dinți, detergenți, auzim de ani și ani știri despre asta, dar se făcea haz pe seama lor. Ei, ce atâta spălat, noi ne tragem din regii daci și din împărații romani, nu ne sinchisim noi de niște microbi. Iar când niște microbi au început să omoare oameni prin alte părți de lume, am zis, în frunte cu șeful statului, că este „o simplă răceală” și ne-am văzut de visurile noastre din buricul pământului.
Când statul român a închis în martie școlile și pe noi în case, când ne trebuia declarație pe proprie răspundere ca să ieșim în timpul zilei, am sunat la numărul verde pus atunci la dispoziție și am întrebat: dacă avem voie să scoatem câinele afară, avem totuși voie să scoatem și copiii? Că se ofilesc în case și li se stinge sclipirea din priviri. N-am primit un răspuns. „Nu pot, doamnă, să-mi asum așa ceva”, mi-a zis persoana de la Tel Verde. Statul român s-a gândit la câini, dar de copii a uitat.
Ani și ani la rând ni s-a spus să ținem copiii departe de tablete, de telefoane mobile, pentru că le face rău la ochi, la creier, la orice. Acum sunt ținuți ore în șir pe scaune, în fața tabletelor, telefoanelor, laptopurilor și ni se spune că e ok, să nu ne facem griji. Să nu ne facem griji?!?!
Stimați responsabili cu ce e bine și ce e rău, să nu ne facem griji?!?! Ne îngrămădiți în trenuri, dar ne pândiți pe străzi, închideți piețe, dar țineți lanțurile de magazine deschise, nu ne învățați, nu ne testați, dar ne amendați, închideți școlile, deși admiteți că nu reprezentau focare, și țintuiți copiii în fața unor ecrane, privându-i de mișcare și de socializare.
Stimați responsabili cu ce e bine și ce e rău, să nu ne facem griji?!?! Dați mesaje contradictorii, luați decizii pe genunchi, eventual le retrageți când viitorul vostru politic sună rău, dați numai informațiile care vă convin și vă mirați că oamenii ajung să creadă că prin vaccin li se va implanta un cip? Vă mirați că oamenii refuză vaccinarea, când educația privind igiena și sănătatea nu a reprezentat vreodată măcar ultimul punct pe agenda vreunui politician ajuns la putere înainte de pandemie?
Românii au nevoie de informații clare, simple, transmise de specialiști în care să aibă încredere. Dar când politicienii ocupă primul loc pe orice canal media și se luptă pentru capital electoral, nu e de mirare că ajungem să credem în teorii ale conspirației. Nu e de mirare că ajungem să îi renegăm pe cei care au opinii diferite de ale noastre. Nu e de mirare că ajungem să considerăm că libertatea de exprimare trebuie suprimată când ea intră în contradicție cu credințele noastre. A fost ok când Charlie Hebdo a publicat caricaturi despre profetul Mahomed. Câți nu și-au pus „Je suis Charlie” la poza de profil, pe facebook…. Dar nu e ok să spui ceva contra măsurilor de multe ori stupide luate de stat în această pandemie. Nu, nu! Ești pus la zid, pregătit pentru lapidare.
Educați-ne, informați-ne, testați-ne! Și abia apoi, dacă nu (ne) respectăm, amendați-ne!
Respectați voi, decidenții, legile, purtați mască, nu fumați și nu beți în birourile de la guvern, nu dați locuri în mijloacele de transport decât pe principiul un loc ocupat unul liber, suplimentați mijloacele de transport, dați-le elevilor tabletele înainte să înceapă școala, nu aproape de finalul primului semestru, luați decizii care să țină cont de interesul social, nu de cel politic, puneți în funcții de conducere oameni pregătiți, instruiți, nu distribuitorii voștri de materiale electorale, angajați pe criterii de competență, nu de apartenență la partidul de la guvernare.
Când toate astea se vor fi întâmplat, să ne cereți să avem încredere în ce ne spuneți. Până atunci, nu vă mai mirați, nu mai vociferați, sunteți vinovați!
