Ajunul Crăciunului, 2018. Familia Niculae din Nănești așteaptă sărbătorile de iarnă. Brusc, Vasilel Niculae, capul familiei, acuză dureri și stări accentuate de rău. Ajunge la Spitalul Județean din Focșani și, după câteva investigații mai amănunțite, află că are o tumoră de 12 centimetri pe creier. Pământul îi fuge de sub picioare, și, peste câteva ore, ajunge de urgență la Iași. Este operat, totul decurge bine, însă la două zile distanță, partea stângă paralizează complet. „Pe 24 decembrie 2018 i-a paralizat mâna și de acolo s-a dus spre gât și a simțit că ceva se întâmplă. Am sunat la salvare, ne-am dus la Spital, la Focșani, i-a făcut tomograful și l-a trimis de urgență la Iași, în aceeași zi. La Focșani i-au spus că are o tumoră pe creier de 12 centimetri. Pe 3 ianuarie, 2019, la Iași, l-a operat. Operația a fost bună două zile dar după aceea a paralizat, i s-a făcut imediat controlul și s-a descoperit că a mai făcut un cheag de sânge pe ceier. A stat internat până pe 18 ianuarie 2019. Acum a paralizat iar pe partea stângă, nu poate merge. A venit un fizioterapeut acasă. I-au apărut alte două tumori tot în aceeași zonă, ambele de 5 centimetri fiecare. Asta la patru luni de la operație. Medicii spun că orice boală mai recidivează, dar la el s-a întâmplat foarte repede treaba asta. Acum are și întreruperi de vorbire‟, povestește Pachita Niculae, soția bărbatului.
Pacientul operat în ianuarie 2019 pentru un meningiom parietal stâng, a revenit la control în mai, 2019, cu monopareză brahială dreaptă, crize jacksoniene și epicriză, la spitalul din Iași, unde mai fusese internat. Ulterior, este programat în octombrie, același an, pentru un alt control, la care se constată că Vasilel Niculae revine cu o tumoră de 29 milimetri situată în partea stângă, și una mai mică, în aceeași zonă. La acel moment, nu avea indicație neurochirurgicală, însă problemele au evoluat, iar starea bărbatlui s-a degradat.
Un accident de motor, posibila cauză?!
Până la 50 de ani, când a aflat că se confruntă cu aceste grave probleme de sănătate, Vasilel Niculae spune că nu a mai suferit de vreo altă boală. În schimb, îl preocupă un eveniment din trecut, mai precis din urmă cu aproximativ nouă ani, când a avut un accident de motor chiar în satul natal, Călienii Vechi, din Nănești. „Am căzut cu motorul, și de când am căzut cu motorul în cap mi-am pierdut un pic memoria, n-am mai știut ce-i cu mine. Asta este de vreo 8-9 ani. Nu am fost internat fiindcă am fost cu un cumătru, eram amândoi pe motor, n-am avut viteză mare, dar a apărut în fața mea o vacă și am căzut. Nu știu ce s-a întâmplat în acele minute, secunde, cumătru meu m-a ridicat de jos. Chiar aici în sat s-a întâmplat. Am întrebat doctorii dacă poate avea legătură tumora cu acea lovitură, că n-a fost lovitură mare, n-a fost o căzătură puternică, și domnul doctor mi-a spus așa: «Păi, nu știu ce să spun. Se poate să fie și de la căzătura aia, se poate să fie și din altă cauză». Eu am lucrat mai mult pe utilaje grele, m-am mai lovit, dar nu am avut accidente de muncă‟, spune VasilelNiculae, cu o slăbiciune în glas care trădează neputința trupului chinuit de boală.
Durerile pe care le simte în zona capului sunt greu de explicat, iar pierderile spontane de memorie sunt parcă nefirești pentru un munte de om de doar 52 de ani. Bărbatul a lucrat pe utilaje grele, dar spune că nu a avut niciodată vreun accident de muncă grav; acum este pensionar, dar a rămas cu greutățile… greutățile care-i apasă pe fiecare nerv al creierului și-l fac să se simtă… neputincios în fața vieții care se poate sfârși oricând fără ajutorul financiar de care depinde cea de-a doua operație pe creier. „Ne-am interesat pe la toate spitalele; problema este că acest Covid ne-a dat peste cap de tot. Medicii au spus că operația va fi în jur de 4.000 de euro pentru că depinde ce este acolo în cap, ce găsesc acolo. Mă apasă ceva în cap, am o presiune în cap de nu pot să vă explic în cuvinte. Nu am avut nimic medical înainte, absolut nimic‟, mai spune, oftând, bărbatul.
„Mă lăsați să mor?!‟
Cu toată atenția concentrată pe pandemia de COVID-19, bolnavi precum Vasilel Niculae, care au nevoie de intervenții chirurgicale riscante, par lăsați în grija divinității. Omul își face griji că va fi lăsat să moară dacă nu va strânge banii pentru operație, deoarece, la ultimul RMN făcut la Iași, medicul i-ar fi spus că starea lui de sănătate este atât de gravă, încât o prezentare tardivă la medic, va fi de prisos. La spitalul din Iași, la care a fost operat prima dată, se operează numai în regim de urgență, așa că pacientul este trimis la un alt centru neurochirurgical pentru „conduită terapeutică‟, așa cum apare pe biletul de ieșire din spital din data de 24 iunie 2020. „Luna trecută am avut o internare de o zi la Iași. Au spus că nu pot fi operat acolo pentru că are covid tot spitalul. Am fost la toate spitalele prin București, numai cu Covid sunt și zic: «Domnu’ doctor, dar eu cum fac?! Cum mă operez acum? Mă lăsați să mor?!»; și mi s-a zis că caut un spital particular pentru că la stat nu au ce să-mi facă. Nu ne bagă nimeni în seamă la spital. Toți te resping. Am vorbit cu doctorul care m-a operat, prin gardul spitalului, pentru că nu te bagă în spital cu virusul ăsta, și l-am întrebat dacă mă operează. Ultima dată când mi-a făcut RMN, mi-a zis atât: «Aoleu, dar la tine e grav tare! Dacă nu te duci acum recent, nu mai au ce să-ți facă doctorii», asta a fost în aprilie. În jur de 4.000 de euro, ne-au spus doctorii că ajunge operația‟, mai spune Vasilel Niculae.
Doar 52 de ani și o viață pe muchie de cuțit
Prima operație a fost decontată de stat pe asigurarea medicală, acum, din cauza faptului că spitalele de stat din România sunt focare COVID-19, bărbatul urmează să fie operat la un spital privat, acolo unde va trebui să suporte costurile intervenției chirurgicale: 4.000 de euro.
După îndelungi căutări, familia Niculae a găsit un spital particular din București prin intermediul unui prieten care s-a operat acolo pe coloană. „Vineri după-amiază merg la control la București, să-mi măsoare acolo, și mi s-a spus că nu durează mai mult de 2-3 zile să mă bage în operație. Sunt pensionar, e greu, am o pensie de 700 lei, din care aproape 300 lei dau pe tratament în fiecare lună. Nu știu cum să mă exprim. E greu. Nici eu nu prea mai știu. Am doi băieți, unul are 20 și altul 26, e greu și pentru ei să mă vadă așa. Stau numai în pat. Mă mai duce cineva, din când în când la aer. Nu prea mănânc singru. Nu mai e ce-a fost, e cu totul altceva. Am 52 de ani…”, spune Vasilel Niculae, ca un ultim strigăt de ajutor îndreptat spre oameni… oameni care, deși nu-l cunosc, îi pot înțelege suferința.
Puțin, câte puțin, fiecare putem contribui pentru a ajuta un om să trăiască. Într-o lume în care suntem învățați de mici să nu prețuim banul, iată că acesta este singurul care face diferența, se pare, între viață și moarte. Cei care vor să facă o faptă bună pentru Vasilel Niculae o pot face donând în contul deschis în lei la BRD pe numele soției, Pachita Niculae: RO55BRDE400SV39264494000
