Ediția: Vineri 26 aprilie 2024 Nr. 6613
Ediția: Vineri 26 aprilie 2024 Nr. 6613

Reducerea numărului de ore în învățământ: Ce părere au reprezentanții din Vrancea ai elevilor, părinților și sindicatelor

Senatul a adoptat luni un proiect de lege potrivit căruia numărul mediu de ore pe săptămână prevăzut în planurile cadru va fi în medie de 20 de ore la clasele primare, 25 de ore la gimnaziu și 30 de ore la liceu. Proiectul votat de Senat e acum trimis la promulgare la președintele Klaus Iohannis. În numele inițiatorilor, 39 la număr, senatorul PSD Liviu-Marian Pop este de părere că propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 vine în ajutorul elevilor și măsurile luate sunt necesare pentru viitorul lor. „Măsura propusă vine să completeze modernizarea programei prin regândirea bugetului de timp alocat învățării, din perspectiva implicațiilor pe care le au planurile cadru de învățământ și conținutul curricular al programelor școlare, dar și practicile didactice asupra timpului personal al elevilor“, se arată în motivația senatorului PSD, Liviu-Marian Pop.

Aurel Șelaru, inspectorul școlar general adjunct al ISJ Vrancea, a declarat că „este o măsură binevenită, dar trebuie însoțită în egală măsură și de decongestionarea programei școlare. Atunci cu siguranță, va fi un real câștig pentru elevii noștri“.

Constantin Ionescu, președintele FSLI (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ) Vrancea, este preocupat de ce se va întâmpla cu normele cadrelor didactice și crede că elevii ar trebui să stea mai mult la școală. „Inițiativa legislativă care a fost votată în Senat și privește modificarea articolului 66 din Legea Educației, presupune stabilirea numărului mediu de ore pentru învățământul primar, gimnazial și liceal. Pentru primar sunt propuse 20 de ore pe săptămână, pentru gimnazial 25 de ore și pentru liceal 30 de ore. Dacă pentru învățământul primar nu este nicio problemă, pentru că acolo învățătorii sunt încadrați pe post, în ceea ce privește nivelul gimnazial și liceal, sigur vor fi probleme. Această medie de 25 de ore, nu știu cât va putea fi depășită, pentru că după această modificare, în cazul în care va fi promulgată de președinte, se va trece la o reanalizare a planului local. Trebuie refăcute planurile cadru. S-ar putea ca la unele discipline, să fie reduse orele, ceea ce înseamnă, că odată cu reducerea orelor, vor fi reduse și normele.

Dacă în noul plan cadru va fi diminuată o oră, se va reduce automat o jumătate de normă. Vor fi probleme și în învățământul liceal și cu siguranță această modificare a legii, va afecta un număr consistent de norme didactice și automat cadre didactice. Acest lucru va duce la restrângeri de activitate, pentru foarte multe cadre didactice, undeva la 15 mii de norme la nivel național. Cu siguranță profesorii sunt supărați și își fac griji. Vor fi multe cadre didactice care vor intra în restrângere de activitate și asta înseamnă și șomaj. Sperăm că această Lege să nu fie promulgată de președinte, sau să fie supusă unei alte dezbateri și ulterior modificată.

Această reducere nu cred ca va fi benefică elevilor, pentru că în loc să stea la școală mai mult, vor sta mai mult în fața calculatoarelor, sau prin alte locuri care nu sunt propice educației. Și pentru părinți, cred că este nemulțumitor. Ca părinte, consider că e mai bine ca un copil să stea mai mult în școală decât să stea în alte locuri în care nu se face educație. Observăm ceea ce se întâmplă în fiecare zi. Violența pornește de la lipsa educației“, a declarat Constantin Ionescu, președintele FSLI Vrancea.

Președintele Consiliului Județean al Elevilor Vrancea, Andreea Păun, este de acord cu această inițiativă legislativă de a fi redus numărul orelor, cu condiția de a fi urmată de o modificare a programei școlare și a arhitecturii curriculare. Andreea Păun este de părere că, pe de o parte, reducerea numărului de ore vine în ajutorul elevilor încât să se poată axa mai mult pe examenele importante pe care le vor susține și pe ceea ce își doresc să facă mai departe, însă, pe cealaltă parte, consideră că materia nu va putea fi parcursă încât elevul să aibă timpul necesar de a o aprofunda. „Dacă ar fi să ne gândim la modul general, măsura este una bună, pentru că la ciclul gimnazial se ajunsese chiar și la 32, 33 de ore, ceea ce este inuman pentru un elev de 12 ani. Ar părea că este o măsură bună, vine în beneficiul elevului, cumva se mai aerisește programul și elevul se poate focusa pe ceea ce își dorește să facă mai departe, se poate focusa pe examenele importante. Pe de altă parte, faptul că se reduce acest număr de ore, produce un decalaj în ceea ce privește programa școlară, care este din ce în ce mai stufoasă pentru clasele de gimnaziu mai ales. Așadar, fiind un număr prea mic de ore, materia va fi parcursă în viteză, fără a fi aprofundată, practic procesul educativ se va reduce la învățare și evaluare, în loc de predare, aprofundare și evaluare, cum ar fi normal.

Susținem această măsură, dar să vină la pachet cu o altă măsură și anume revizuirea planurilor cadru și a arhitecturii curriculare. La învățământul liceal, planurile cadru care sunt folosite acum, sunt cele din 2003, adică e clar că programa este depășită. Arhitectura curriculară nu mai face față și nu mai vine în concordanță cu cerințele actuale, ale societății în care trăim. Înainte de a reducere numărul de ore fără să avem și un alt set de măsuri complementare, e cumva în neant, adică e o măsură care doar se apropie de forma inițială a Legii din 2011, cea nemodificată pe parcurs, dar care din păcate nu figurează cu realitatea. În concluzie, noi suntem de acord cu această inițiativă legislativă și o susținem, dar programa și arhitectura curriculară, să fie modificate“ a transmis Andreea Păun, președintele Consiliului Județean al Elevilor Vrancea.

Reprezentantul Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Vrancea, Doina Cioboată, este de părere că fără să fie modificată și programa școlară, această lege nu va avea un rezultat benefic elevilor, ci din contră, va fi încă o povară asupra lor. „Ar trebui redus numărul orelor, dar dacă nu se umblă și la programa școlară, este egal cu zero. Degeaba se reduce numărul orelor dacă nu se face ceva și cu materia stufoasă. Profesorul va fi nevoit să parcurgă toată materia, în timpul pe care îl va avea la dispoziție și va da mai mult de muncă elevului, deci nu e o soluție bună. Într-adevăr, pentru un copil care chiar învață, e prea mult, se stă totuși prea multe ore la școală. Însă, dacă nu se schimbă și programa școlară, va fi o povară în plus și pentru elev și pentru profesor. Trebuiesc gândite în profunzime toate aceste lucruri și puse cap la cap încât rezultatul final să fie benefic și pentru elev și pentru profesor. Fiind și cadru didactic și părinte, nemulțumirea va fi de ambele părți în cazul în care legea va fi promulgată și nu se vor face modificări și la programa școlară. Nu e corect să se mai facă iar un experiment pe spatele lor“, a transmis Doina Cioboată.

Senatorul Liviu-Marian Pop a postat pe contul său de socializare un mesaj prin care explică cum modificarea art.66 din Legea Educației Naționale va aduce în următorii ani, 50.000 de noi locuri de muncă în sistemul de învățământ preuniversitar. „Constat că modificarea art.66 din Legea Educației Naționale constituie motiv de îngrijorare pentru unii dintre liderii de sindicat izolați. Reducerea numărului de ore pentru elevi la 4 ore/zi pentru ciclul primar, 5 ore/zi ciclul gimnazial, 6 ore/zi liceu, se coroborează cu măsuri pe care PSD le susține.

Generalizarea programului „Școală după școală” este unul dintre ele și presupune faptul că în fiecare zi, maxim 4 ore/zi, fiecare elev va avea atât un program instructiv-educativ, cât și servirea unei mese calde sau a mai multor mese calde pentru elevii din învățământul primar și preșcolar. Asta face ca numărul de ore pe care îl petrec elevii la școală să se situeze în media europeană.

Al doilea lucru pe care îl vom face va fi intrarea în legalitate privind numărul de elevi la clasă, în conformitate cu legea, să nu mai existe un număr dublu al elevilor față de cel prevăzut de lege. Acest aspect presupune o regândire a finanțării per elev.

Al treilea lucru, utilizarea materialelor, a auxiliarelor să fie făcută doar cu aprobarea Ministerului Educației Naționale. Greutatea ghiozdanului elevului va scădea semnificativ, odată ce doar auxiliarele autorizate se vor afla pe masa de studiu al elevilor. Standardizarea evaluării pentru creșterea nivelului calității din învățământ este un alt proces necesar, atât la cadrele didactice cât și la elevi. Trebuie să menționez și extinderea învățământului obligatoriu la grupa mică și clasa a XII-a.

Evident că, în interiorul planurilor cadru trebuie regândite toate programele școlare. Astăzi avem programe supraîncărcate, elevii au un număr mare de ore și de multe stau la clasă 8,9 ore/zi. Acesta va fi un prim pas, care coroborat cu celelalte măsuri prezentate anterior, nu vor face altceva decât să creeze între 50.000-60.000 de locuri de muncă în sistemul de învățământ preuniversitar în următorii zece ani. De aceea îi rog pe agitatorii de serviciu ai unor sindicate să se concentreze pe calitatea actului de predare, nu pe numărul de membri de sindicat.

Un ultimul aspect de menționat este acela că suntem singura țară din UE care avem necalificați în sistem. Aici vom introduce prin LEN, obligativitatea ca în trei ani de zile toți cei care sunt deja în sistem, începând cu anul 2020-2021 să se califice. Astăzi din 213.925 de profesori, 3771 sunt necalificați, din care 188 în București. Este de la sine înțeles faptul că și implementarea Legii salarizării unitare va crea un plus valoare pentru condiția dascălului din România, alături de celelalte măsuri propuse“, a scris senatorul Liviu-Marian Pop pe pagina sa de socializare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?