O echipă de cercetători francezi a identificat un nou mecanism legat de apariţia migrenei. Este vorba de o mutaţie genetică ce induce disfuncţia unei proteine capabile în mod normal să inhibe o activitate electrică ce provoacă atacuri de migrenă. Această descoperire ar putea deschide calea pentru noi tratamente, informează joi site-ul techno-science.net şi francetvinfo.fr.
Conform noilor cercetări, migrena poate fi legată de disfuncţia proteinelor generatoare de curent, numite canale ionice. Rolul lor este acela de a controla activitatea electrică între neuroni astfel încât să comunice între ei. Unele dintre aceste canale mici stimulează funcţia electrică, în timp ce altele o încetinesc. Atunci când migrena are o origine genetică, aceste canale funcţionează defectuos. Ele controlează mai puţin activitatea electrică. Ca urmare, neuronii sunt supra-stimulaţi şi apare migrena. Este vorba în special de canalul TRESK, ce are o funcţie inhibitoare asupra activităţii electrice. Cercetătorii au descoperit că o mutaţie a genei care codifică această proteină provoacă o divizare a ei în două proteine disfuncţionale: una este inactivă, iar cealaltă, care ţinteşte alte canale ionice (K2P2.1), stimulează puternic activitatea electrică a neuronilor, provocând atacuri de migrenă.
Deşi cercetătorii demonstraseră deja caracterul ereditar al migrenelor, ei nu cunoşteau mecanismul prin care acestea sunt declanşate. Demonstrând că scindarea TRESK induce hiperexcitabilitatea neuronilor senzoriali şi declanşarea migrenei, aceste studii constituie o nouă pistă de cercetare pentru dezvoltarea de agenţi antimigrenoşi. Descoperirea aparţine unor cercetători de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), Universitatea Coasta Azur din Nisa (UCA) şi Institutul Naţional pentru Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa (INSERM). Rezultatele, publicate în revista Neuron pe 17 decembrie, deschid calea pentru dezvoltarea de medicamente destinate prevenirii acestor dureri.
Deşi 15% din populaţia adultă a lumii este afectată de migrene, până acum nu a fost încă pus pe piaţă niciun tratament eficient pe termen lung. În plus, cercetătorii propun ca acest mecanism nou, ce provoacă formarea a două proteine în loc de una singură, să fie acum luat în considerare pentru a studia alte boli legate de mutaţii genetice şi pentru diagnosticarea lor.
