SPIF 2018 a reunit specialiști din domeniul medical, ce au ca preocupare comună și permanentă asigurarea de acte medicale sigure și de calitate pentru pacient. Invitați speciali au fost: Prof. dr. Codruța Nemet, medic primar epidemiologie (Brașov), care a susținut o precuvântare; dr. Raluca Filimon, medic primar epidemiologie (Iași), cu lucrarea „5 ani de evaluare a profilului de antibiorezistență a Enterobacteriaceelor”; dr. Alexandru Coman, medic primar epidemiologie (Cluj Napoca), cu lucrarea „Strategii de implementare a programului de control al antibioticelor în spital”; as. Ramona Marincaș, asistent medical licențiat (Satu-Mare), cu lucrarea „Intervenții cu impact major în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale”; biolog Camelia Nica (Focșani), cu lucrarea „Eroarea din diagnosticul microbiologic, încă o cărămidă adăugată la zidul rezistenței la antibiotice”; dr. Sergiu Sîngeorzan, medic specialist epidemiologie (Miercurea-Ciuc), cu lucrarea „Complianța la igiena mâinilor: între provocare și normalitate”.
Manifestarea a fost creditată atât de CMR cât și de OAMR. „La eveniment am reușit să aduc speakeri din toată țara, oameni care sunt implicați în controlul și prevenirea infecțiilor. Eu fac parte din echipa de prevenire a infecțiilor a trei din cei mai mari pacienți ai județului și anume Spitalul NN Săveanu Vidra, Spitalul Municipal Adjud și Spitalul Județean de Urgență. De când am venit, am observat, spre bucuria mea, o îmbunătățire a colaborării dintre medicii curanți și între echipa de prevenire. Preocuparea noastră este de a identifica și de a stopa sursa de infecție, de a nu crea focare și de a limita infecțiile. Spitalul Județean de Urgență este unul care identifică, raportează și chiar ia măsuri, în ceea ce privește limitarea infecțiilor nosocomiale”, a spus dr. Diana Stoica, medic specialist epidemiolog.
Evenimentul a fost organizat cu scopul de a trage un semnal de alarmă în rândul personalului medical, cu privire la infecțiile nosocomiale, recunoașterea și limitarea acestora. „Aceste întâlniri sunt foarte importante și de aceea este mare lucru că o echipă tânără de la dumneavoastră împreună cu alți colegi din țară au luat această inițiativă. Problema infecțiilor nosocomiale este în primul rând a medicilor diagnosticieni, dar aceștia au nevoie de consilierea medicilor epidemiologi, motiv pentru care salut acel ordin care obligă managerii de spitale să-și formeze echipe de prevenire și de limitare a infecțiilor nosocomiale. Este salutară inițiativa Ministerului Sănătății, care a condiționat funcționarea spitalelor de existența acestor echipe. Trebuie lucrat la recunoașterea infecțiilor nosocomiale și șansa țării constă în existența acestor echipe de medici epidemiologi tineri. Sistemul sanitar are nevoie de o reorganizare. Cred în generația care astăzi, fără prea mult sprijin, a reușit să organizeze acest eveniment. Europa ne cere să ne aliniem în privința practicării antibioticoterapiei. Sperăm să facem primul pas hotărât spre un sistem medical european. Aceste întâlniri încearcă să schimbe mentalitatea colegilor noștri din diferite specialități”, a spus prof. dr. Codruța Nemet.
Un studiu de prevalență, care a cuprins peste o mie de spitale și aproape 270.000 de pacienți, situează România pe penultimul loc de declarare a infecțiilor nosocomiale. Conform studiului, România nu depășește media de 2,8% în ceea ce privește raportările, în timp ce alte țări ajung la aproape 8%. Același studiu mai arată că majoritatea infecțiilor nosocomiale sunt generate de personalul medical. În acest context, specialiștii atrag atenția că administrarea antimicrobienelor pe cale parenterală ar trebui serios scăzută. Dacă în Europa administrarea acestora este de 70%, la noi este de 94%.
În Europa foaia de observație cuprinde documentarea și motivarea administrării antibioticelor în aproximativ 80% din cazuri, în timp ce la noi doar în 49,5% din cazuri. Specialiștii susțin că administrarea abuzivă a antibioticelor va duce în felul acesta la crearea unor generații care nu vor mai răspunde la acest tip de tratament. Dacă în Europa profilaxia antibiotică preoperatorie se face 100%, în România se realizează doar în proporție de 41%, iar profilaxia postoperatorie, mai mare de o zi se realizează în 92% din cazuri.
România are cea mai mare medie de internare după dobândirea unei infecții asociate unui act medical, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru spitale. Suntem țara cu cea mai generoasă administrare de cefalosporine de generație a III-a și ocupăm locul I în UE la bacterii rezistente în prima linie. România nu stă bine nici la indicatori ai structurilor de control ai infecțiilor. La noi, consumul dezinfectantelor pe bază de alcool ne situează la mai puțin de jumătate de media europeană. Un alt indicator la care România stă foarte prost este cel care arată capacitatea de izolare a pacienților infectați și anume saloanele cu un singur pat. În România factorii de risc cei mai importanți în dobândirea infecțiilor nosocomiale rămân următorii: cateterul venos periferic, sonda urinară și cateterul venos central. Topul infecțiilor este alcătuit de cele ale plăgilor chirurgicale, pneumonii, septicemii și infecții urinare.
