Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea susțin că programul de populare a Dunării cu sturioni, desfășurat de autoritățile centrale în urmă cu mai mulți ani a dat rezultate, această acțiune fiind cel mai probabil o premieră în domeniu. Pescarii tulceni au capturat în luna martie, în baza unei autorizații primite de Grupul de Cercetare a Sturionilor (GCS) din cadrul INCDDD, mai mulți nisetri care provin din stocurile de alevini achiziționate de autoritățile române pentru acțiunile de repopulare a Dunării cu sturioni, în cadrul unui proiect de cercetare genetică a sturionilor pentru care era nevoie de moruni. „Nefiind obiectul proiectului pentru care am primit autorizație de pescuit, nisetrii au fost eliberați în Dunăre. Peștii purtau mărci, iar pentru a avea certitudinea anului în care au fost deversați, acestea trebuie scoase pentru a se citi codurile. Sturionii ar putea fi din anul 2013. Este prima veste pe care o avem de la peștii marcați din programele pentru popularea de susținere a Dunării”, a declarat pentru AGERPRES Marian Iani din cadrul Grupului de Cercetare a Sturionilor (GCS) al INCDDD.
Nisetrii capturați și redați Dunării au o lungime medie de circa un metru, o greutate de aproape 5 kilograme, o vârstă aproximativă de 5-7 ani și s-ar afla la prima migrație pe fluviu pentru reproducere. „Nu au fost cheltuite fonduri în van. Se vede că nisetrii au crescut și au venit să se reproducă și vom vedea, prin analize genetice, dacă vom găsi pui proveniți de la aceste specii”, a mai spus reprezentantul INCDDD.
La rândul lui, șeful GCS, Radu Suciu, a afirmat că acțiunile din acest an reprezintă cel mai probabil o premieră mondială. „Este probabil o premieră mondială. Cred că nu mai este pe Terra un fluviu mare în care o țară să fi făcut un program de populare la scară atât de mare. Acum ceva ani, în timpul programelor de populare, se spunea că autoritățile aruncă pe Dunăre un milion de euro. Acum avem dovada că s-au înșelat. (…) Nici noi nu ne-am așteptat la un asemenea rezultat. Credeam că am greșit și că peștii crescuți în crescătorii care nu au apă din Dunăre, cele de la Horia și Tămădău, nu se pot reîntoarce în Dunăre”, a precizat șeful GCS, Radu Suciu.
Declinul real al sturionilor a apărut, potrivit cercetătorilor INCDDD, după anul 1990, din cauza pescuitului excesiv. În anul 2004 și 2005, specialiștii au constatat că majoritatea exemplarelor de nisetru și respectiv de morun capturate de pescari intrau să se reproducă în Dunăre a doua și a treia oară, generația cea mai tânără și cea mai numeroasă, care nu a fost afectată de pescuitul din Dunăre, lipsind din fluviu. În acest context, în anul 2006, autoritățile române au interzis, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre și în apele teritoriale ale Mării Negre. La finele perioadei, prohibiția a fost prelungită cu încă cinci ani, iar în paralel, timp de mai mulți ani, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii au alocat anual câte un milion de euro pentru popularea de susținere, o parte din exemplarele redate mediului natural fiind microcipate.
Dunărea inferioară are singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană, care cresc și se reproduc în mod natural. Supraviețuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăși la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost considerați, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de pești. Specialiștii INCDDD au prezentat, zilele acestea, o parte din concluziile studiilor efectuate în ultimii ani pe sturionii din Dunăre în timpul simpozionului internațional „Delte și zone umede”, care reunește la Tulcea peste 100 de cercetători din 10 state.
