Casa de Cultură din Odobești vă invită vineri, 27 aprilie, la o nouă etapă din proiectul „Centenarul Unirii în Odobeștii Vrancei”. De această dată subiectul îl constituie povestea aromânilor, drama tăcută a comunităților de aromâni din Balcani. Aromânii constituie cel mai mare grup etnic cu o limbă de originie latină, înrudită cu limba română. Aceștia trăiesc în Serbia, Bulgaria, Albania, Grecia, Macedonia, Bosnia-Herțegovina și România. De-a lungul istoriei au fost numiți vlahi, macedo-români, machedoni, țânțari, armâni, grămușteni, pindeni, fârșiloți, cuțovlahi, caravlahi, în funcție de zonele unde trăiau. Originea acestora se găsește în metisajul populațiilor romanizate de la sud de Dunăre. Persecutați în unele dintre statele în care trăiesc și nerecunoscuți ca minoritate, aromânii au fost transportatorii Imperiului Otoman, caravanele acestora fiind cele care duceau mărfurile dintr-o parte în cealaltă parte a Imperiului. În sec. XX au luptat în cele două războaie mondiale, sperând că vor putea înființa un stat al lor în Munții Pind din Grecia, unde a și funcționat efemer un Principat. Persecutați din nou după Primul Război Mondial de statele naționale balcanice, o parte din aromâni au fost salvați de statul român care le-a oferit posibilitatea de a se stabili în Dobrogea și a intervenit la guvernele statelor balcanice pentru a li se acorda dreptul de a avea școli și biserici în limba aromână.
În ciuda politicilor de deznaționalizare duse de statele de la sud de Dunăre, aromânii vorbesc încă o limbă arhaică înrudită cu limba română veche și acolo unde li se dă voie, au școli și biserici în limba lor. În Albania au funcționat în perioada interbelică zeci de școli și biserici și un Institut Român. Tatăl Maicii Tereza era aromân din familia Boiagiu, iar imnul Albaniei este pe o melodie compusă de Ciprian Porumbescu. Viața cea mai grea au avut-o în Grecia, unde și astăzi li se interzice să vorbească limba aromână. Dintre cei mai cunoscuți aromâni din Grecia îi amintim pe Frații Manakia. În România, sute de aromâni au cunoscut gloria în toate domeniile: Ion Luca Caragiale, Toma Caragiu, Ion Caramitru, Părintele Arsenie Papacioc, Vintilă Horia, sportivii Gheorghe Hagi și Simona Halep. Unul dintre aromânii intrați în legenda Balcanilor este Papa Lambru, pe numele său Pr. Haralambie Balamaci. Originar din Corcea-Albania, a militat la începutul sec. XX pentru înființarea de școli în limba română, pentru utilizarea limbii române în Biserică și pentru introducerea alfabetului latin în Albania. Din aceste motive a fost asasinat de un grup de naționaliști greci în ziua de Paști a anului 1914. Pentru meritele sale Albania l-a declarat Erou Național, în Republica Moldova au fost editate două serii de timbre cu efigia sa, numai în România este un necunoscut. Drama aromânilor din Balcani este un capitol despre care nu știm mai nimic, iar evenimentul organizat de Casa de Cultură din Odobești, are ca scop tocmai acest lucru. Manifestarea va începe la ora 11 și se desfășoară în parteneriat cu Liceul Tehnologic și Liceul Teoretic din Odobești.
