În anul 2017, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vrancea erau înregistrate 8.089 de persoane care primesc pensie de invaliditate. Potrivit site-ului Casei Naționale de Pensii Publice, o persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
1.de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;
2.de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire;
3.de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Beneficiarii pensiei de invaliditate sunt:
– asigurații care si-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
– persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
– persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei școli militare/școli de agenți de poliție sau studenti ai unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
– elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;
– persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Încadrarea în grad de invaliditate
Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
În situația personalului militar, evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea comisiei de la nivelul unității din care face parte, care poate fi sesizată și de către persoana interesată, sau, în cazul persoanelor trecute în rezervă, la cererea persoanei interesate, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:
– cerere;
– actul de identitate;
– documente medicale din care să rezulte afecțiunile prezentate și rezultatele investigațiilor necesare pentru susținerea diagnosticului clinic și funcțional (forma clinică și stadiul evolutiv al bolii);
– adeverința eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menționarea datei ultimei zile de concediu medical;
– documentul din care să rezulte cauza invalidității;
– documentul care să ateste data ivirii invalidității, după caz.
Documentele care atestă cauza invalidității sunt, după caz:
– fișa BP2/adeverință de confirmare eliberată de direcția de sănătate publică, în caz de boală profesională;
– FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverință de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
– documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecțiunea neoplazică se anexează și rezultatul examenului histopatologic;
– certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a școlilor militare.
Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz. Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
Deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile necontestate în termen rămân definitive.
Revizuirea medicală
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:
– menținerea în același grad de invaliditate;
– încadrarea în alt grad de invaliditate;
– redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
Nu mai sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
– prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
– au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
– au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.
Programe recuperatorii
Pensionarii de invaliditate care sunt supuși revizuirii medicale au obligația de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.
Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.
Casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
Pensia de invaliditate se acordă:
– de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă;
– de la data încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
– de la data înregistrării cererii, în situația persoanelor care nu mai sunt în activitate.
Actele necesare:
– cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7 la norme);
– carnetul de muncă (original și copie);
– carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
– alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
– actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie, original și copie;
– livretul militar (original și copie);
– diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
– acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;
– adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
– adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă, în original (dacă este cazul) (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
– procura specială pentru mandatar (original și copie);
– acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
– adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
– decizia medicală asupra capacității de muncă (original);
– adeverința din care să rezulte data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverință din care să rezulte data încetării calității de asigurat (original);
– copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.
Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate
Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.
La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la prezenta lege și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Indemnizația de însoțitor
Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii.
Modalități de plată a drepturilor de pensie de invaliditate
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de optiunea pensionarului:
– prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
– în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).
Recalcularea și revizuirea pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
Suspendarea plății pensiei de invaliditate
a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
d) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni, respectiv:
I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare:
– administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;
– membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
– persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
– persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
– alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.
Încetarea plății pensiei de invaliditate:
– pensionarul a decedat;
– pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
– pensionarul de invaliditate și-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
– au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
– au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, de Centrele Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;
– au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.
Reluarea plății pensiei de invaliditate se face la cerere:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
Pensia de invaliditate nu e totuna cu indemnizația de handicap
Pensia de invaliditate nu se determină și nu se calculează în funcție de gradul de handicap, ci în funcție de încadrarea în gradul de invaliditate, astfel cum este reglementat la art. 69 din Lega 263/2010. Nu există identitate între noțiunea de invaliditate și cea de handicap, acestea fiind reglementate în mod distinct, fiind constatate de organe de specialitate diferite, în condiții diferite și conferind persoanelor în cauză statute și drepturi diferite.
Încadrarea în grad de handicap se face de către o altă instituție, drept pentru care persoana beneficiază de o indemnizație de handicap, în timp ce încadrarea în grad de invaliditate se face de către medicul expert din cadrul CJP Vrancea, iar persoana în cauză, în baza deciziei medicale, poate solicita pensie de invaliditate.
Vrâncenii, arondați medicilor în funcție de localitatea de domiciliu
În vederea obținerii pensiei de invaliditate, vrâncenii trebuie să meargă pentru expertiză medicală la parterul Policlinicii Nr.1 (pentru copii) Focșani, str. Comisia Centrală. Dr. Aida – Mara Nedelcuț, medic primar expert și dr. Mihaela Buzdrug, medic specialist, expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, sunt cei doi medici care, în urma examinării clinice și a actelor medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emit decizia medicală în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, care se comunică în termen de cinci zile de la emitere.
Pentru expertiză medicală, la dr. Aida – Mara Nedelcuț trebuie să meargă persoanele care au domiciliul în următoarele localități/zone: Adjud, Adjudul Vechi, Anghelești, Bălești, Boghești, Bordești, Călimănești, Călieni, Ciorăști, Câmpineanca, Câmpuri, Cândești, Corbița, Cotești, Doaga, Dumbrăveni, Gologanu, Gugești, Haret, Homocea, Milcov, Mândrești, Mărășești, Nănești, Panciu, Pădureni, Păunești, Ploscuțeni, Pufești, Răstoaca, Ruginești, Sihlea, Slobozia Ciorăști, Străoane, Tănăsoaia, Èšifești, Tâmboiești, Urechești, Vulturu; În Focșani- Bulevardul Unirii (numere pare), Bulevardul Independenței (numere pare), zona mărginită de cartier Sud până la Bulevardul București, str. 1 Decembrie 1918, str. Bucegi, str. Brăilei, str.Lupeni, str. Al. Vlahuță, str. Panduri, str. Pictor Grigorescu, str. Dr. Telemac, str. Măgura, str. Al. Golescu, str. Cezar Bolliac, Aleea Căminului.
Vrâncenii care trebuie să meargă la dr. Mihaela Buzdrug pentru expertiză medicală au domiciliul în următoarele localități/zone: Andreiașu, Bârsești, Bolotești, Bordeasca, Broșteni, Biliești, Chiojdeni, Cârligele, Dumitrești, Fitionești, Garoafa, Golești, Gura Caliței, Jariștea, Jitia, Măicănești, Mărășești, Mera, Movilița, Năruja, Negrilești, Nistorești, Nereju, Odobești, Obrejița, Paltin, Păulești, Petrești, Poiana Cristei, Popești, Răcoasa, Reghiu, Sl. Bradului, Soveja, Suraia, Tătăranu, Tulnici, Valea Sării, Vidra, Vintileasca, Vânători, Vizantea, Vrâncioaia, Vârteșcoiu; Orașul Mărășești, zona mărginită la sud de B-dul Republicii; Focșani-Zona mărginită de: str. Anghel Saligny, str. Unirea Principatelor, str. Mr. Gh. Pastia, str. Cuza Vodă, str. Dimitrie Cantemir, str. Comisia Centrală, str. Mihail Kogălniceanu, str. Republicii, str. Mărășești până la Obor, partea de est a B-dului Independenței, B-dul Unirii (nr. Impare), B-dul Independenței (nr. impare), str. Mărășești, str. Odobești, str. Bicaz, str. Bârsei, str. Longinescu, str. Vâlcele, str. Cotești, str. Tăbăcari, str. Republicii, B-dul Gării.
Medicului i se permite o anumită distanțare față de baremele stabilite
În lege se arată că expertiza medicală a capacității de muncă este o formă de asistență medico-socială care evaluează, prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale, în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicină de asigurări sociale). Medicului expert al asigurărilor sociale, care realizează evaluarea, i se permite o anumită distanțare față de baremele stabilite, fără a încalcă însă principiile și spiritul acestora. În aceste situații, se impune expunerea cu claritate a motivelor care au condus la abordarea individualizată a cazului. Diagnosticul funcțional se bazează pe elemente clinice și pe rezultatele investigațiilor de laborator. Ele exprimă severitatea tulburărilor funcționale și mecanismele prin care acestea se produc. Deficiența funcțională este consecința unor tulburări morfologice sau funcționale variate (boli, accidente, anomalii genetice); este cuantificabilă prin evaluări clinice și funcționale standard și se regăsește în formularea diagnosticului funcțional. Se corelează cu încapacitatea adaptativă și cu gradul de invaliditate.
Capacitatea de muncă se definește prin posibilitatea desfășurării unei activități organizate, prin care persoană își asigură întreținerea sa și a familiei. Capacitatea de muncă se exprimă că un raport între posibilitățile biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) și solicitarea profesională (că element medico-social). Este determinată de abilitățile fizice și intelectuale, determinate genetic, și de nivelul de integrare socio-profesională, care ține de pregătire și de experiență.
Invaliditatea este cuantificată în raport cu posibilitatea desfășurării activităților legate de viață cotidiană și/sau profesională, astfel: invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, a capacității de autoservire (autoingrijire, activități gospodărești etc.), necesitând asistență permanentă din partea altei persoane; invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, dar cu conservarea capacității de autoservire (autoîngrijire, activități gospodărești etc.); invaliditate de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activități profesionale cu program redus și în condiții adecvate de solicitare.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se înregistrează la Casa Județeană de Pensii Vrancea cu sediul în B-dul Brăilei, nr.3 Bis, sau la cabinetul medical.
