Ediția: Joi 23 Mai 2024. Nr. 6631
Ediția: Joi 23 Mai 2024. Nr. 6631

Autorităţile publice locale, obligate să ofere cetăţenilor două variante de tarife pentru gestionarea deșeurilor municipale (proiect)


„Plătește cât arunci” și „Răspunderea extinsă a producătorului” sunt cele două noi instrumente ce ar urma să fie incluse în legislația națională referitoare la regimul deșeurilor, iar autoritățile publice locale vor fi obligate să ofere cetățeanului posibilitatea de a alege din cel puțin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor municipale, reiese dintr-un proiect de Ordonanță, publicat în dezbatere publică de Ministerul Mediului. „Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor a fost introdus instrumentul economic ‘Plătește pentru cât arunci’ în vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, fără însă a crea cadrul complet, astfel încât acesta să fie funcțional. Această prevedere va impune alinierea contractelor de delegare existente dintre autoritățile administrației publice locale și operatorii de salubrizare cu modificările impuse prin prezentul act normativ”, se notează în document.
În acest context, pentru autorizarea și supravegherea implementării prin sisteme colective a obligațiilor operatorilor economici se înființează, în cadrul Ministerului Mediului, Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor. De asemenea, autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale. Aceleași autorități trebuie să asigure implementarea instrumentul economic „Plătește pentru cât arunci”, oferind cetățeanului posibilitatea de a alege din cel puțin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deșeurilor reziduale, fundamentate pe cel puțin una dintre următoarele modalități bazate pe: volum, frecvența de colectare, greutate și saci de colectare personalizați.
„Colectarea separată, transportul, sortarea și, după caz, alte operații de tratare a deșeurilor de ambalaje, colectarea separată a DEEE-urilor, a bateriilor și acumulatorilor, care se regăsesc în deșeurile municipale în condițiile stabilite pentru prestarea serviciului de salubrizare se fac fără costuri în sarcina cetățeanului sau a persoanei juridice producător al respectivelor deșeuri. Costurile nete de colectare separată, transport, sortare și, după caz, alte operații de tratare a deșeurilor de ambalaje, de colectare separată a DEEE-urilor, a bateriilor și acumulatorilor, care se regăsesc în deșeurile municipale se suportă de către operatorii economici supuși regimului de răspundere extinsă a producătorului prin persoanele juridice autorizate pentru operarea sistemelor colective de îndeplinire a obligațiilor în regimul de răspundere extinsă a producătorului”, se arată în proiectul de Ordonanță.
Potrivit sursei citate, autoritățile administrației publice locale au obligația să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării. Totodată, titularii pe numele cărora au fost emise autorizații de construcție și/sau desființări au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase, cu excepția materialelor geologice naturale.
Pe de altă parte, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalaje reutilizabile sunt obligați să aducă numai ambalaje reutilizabile care respectă cerințele esențiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea să corespundă unor reutilizări multiple.
De asemenea, aceștia sunt obligați să aplice sistemul garanție pentru ambalajele respective la o valoare unitară de 2 lei/bucată, dar și să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori. Proiectul de Ordonanță este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau organizațiile interesate pot transmite  opinii/ propuneri/ sugestii, până pe data de 15 februarie 2018, la Ministerul Mediului, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. În plus, anual, va fi nevoie să se atingă o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să se colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
România a negociat 36 de condiționalități ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități. Autoritățile de la București aveau termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deșeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.
Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) a fost aprobată în ședința Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă. Statisticile Asociației Române a Compostului (ARC), în privința modului în care România se „comportă” cu deșeurile, arată că, în prezent, la nivel național, se procesează prin compostare 124.717 tone de deșeuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacității de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodată, 34,6% sunt instalații nefinalizate, în construcție, iar restul de 54,9% reprezintă instalații de compostare recepționate, dar care nu funcționează.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?