Reprezentanții elevilor susțin că o dezbatere privind curriculumul pentru liceu ar trebui să se refere și la pregătirea didactică a profesorilor și afirmă că ar fi necesară și o discuție serioasă despre descentralizare, dar și despre baza materială.
Reprezentantul Asociației Elevilor din Constanța Alexandru Manda a afirmat, la o dezbatere asupra noilor planuri cadru pentru liceu, că discuția despre planurile cadru, despre tabele cu numărul de ore pe fiecare disciplină este „în van” dacă nu va fi făcută împreună cu dezbaterea privind cariera didactică. „Åži asta înseamnă cum intră profesorii în sistem, cum se formează inițial, cum se formează continuu și ce fel de profesori ne dorim să avem la clasă în România. (…) O discuție despre reforma curriculară fără o discuție despre cariera didactică este o discuție în van. O dezbatere foarte serioasă despre evaluare- evaluarea elevului, evaluarea profesorului, pentru că și elevii trebuie să aducă un feedback modului în care profesorul derulează ora de curs, evaluarea școlii și evaluarea sistemului, cum evaluăm sistemul de educație”, a spus reprezentantul elevilor din Constanța în cadrul dezbaterii organizată de Asociația „Å¢ine de Noi”, împreună cu Fundația Hanns Seidel – România. El a afirmat că ar fi necesară și o discuție serioasă despre descentralizare, dar și despre baza materială. În opinia sa, discuții pe planurile cadru trebuie să fie mai mult decât o dezbatere pe „niște tabele” cu număr de ore pe fiecare disciplină în parte.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor Petru Apostoaia a spus că procentul mic de curriculum la decizia elevului ar trebui mărit, pentru că elevii „nu sunt la fel”. „Ar trebui ca elevul împreună cu părintele și cu dirigintele să discute și să aleagă ce este mai bine pentru elev. Fiecare elev este cu o tipologie diferită, învață diferit și poate fi mai mult sau mai puțin susceptibil la anumite materii, iar o abordare unitară nu este eficientă. Elevii ies din școală fără a știi lumea în care trăiesc. Stăm 29 de ore pe săptămână la școală, iar când ieșim nu știm cum să trăim. Ar fi foarte bine, considerăm noi, ca acest curriculum la decizia școlii sau a elevului ar trebui să conțină educație pentru sănătate, educație juridică, oratorie, critică și multe altele care i-ar ajuta pe elevi să înțeleagă lumea în care trăiesc”, a spus elevul.
Directorul adjunct al Institutului de Åžtiințe ale Educației Magdalena Balica a spus că procesul de dezvoltare curriculară în România în perioada 2011-2017 a fost unul „foarte activ”. „Noi suntem acum în fața unei propuneri de plan cadru pentru liceu, dar din 2011 până în 2017 procesul de dezvoltare curriculară în România a fost unul foarte activ. S-au întâmplat foarte multe lucruri la nivel de învățământ primar și gimnazial. Este momentul să ne ocupăm de învățământul liceal într-o logică pe care o urmează toate țările care își schimbă curriculumul național. Nu ne-am fi aflat aici dacă în 2011 Legea Educației nu ar fi existat câteva elemente extrem de importante cu trimitere directă la revizuirea curriculumului școlar. (…) În Legea Educației din 2011 scrie foarte clar că tot ceea ce înseamnă curriculum în România se centrează pe cele opt competențe cheie europene. (…) Mai există o prevedere care ne-a obligat la revizuirea programelor școlare și aceasta este legată de faptul că programele școlare prin lege acoperă doar 75% din timpul prevăzut în planul cadru, 25% fiind activități pe care profesorul le propune la clasă și sprijinul pe care dorește să îl ofere diferitelor nevoi de învățare ale elevilor pe care îi are”, a afirmat Balica.
Ea a spus că în lege există deja niște discipline prevăzute ca fiind obligatorii, cum ar fi religie, tehnologia informației și educație fizică și sport. „La întrebarea dacă avem un profil al absolventului, acesta cu siguranță a fost reperul pentru constituirea planurilor cadru și al programelor școlare”, a spus reprezentantul Institutului de Åžtiințe ale Educației.
