Într-un secol dominat de frica de bacterii, de antibiotice, de săpunuri și geluri antibacteriene, pe care le cumpărăm la ieșirea din supermarket, ideea că între multitudinea de microbi și sănătatea noastră ar fi o legătură benefică pare o glumă proastă. Sau nu e? Hai să vedem!
Bacteriile, virușii, fungii, paraziții și alte lucruri vii microscopice sunt denumite pe scurt microorganisme sau microbi și sunt colectiv cunoscute sub denumirea de microbiom. Comunitatea științifică a făcut o aproximare și a ajuns la concluzia că pe planetă sunt cam 100.000 de feluri de bacterii, 300.000 de feluri de paraziți, 5 milioane de feluri de fungi și 10 la puterea 31 de feluri de viruși. Cam mult.
Acești microbi sunt peste tot, în apa pe care o bem, în aerul pe care îl respirăm, în alimentele pe care le consumăm, peste tot. Nu prea poți să te ferești de ei. Dacă toți acești microbi ar fi fost potrivnici fiziologiei corpului uman, nu am fi putut supraviețui până acum. Dar corpul uman oare câte bacterii are? Păi tot oamenii de știință s-au apucat de numărat (metaforic vorbind) și au ajuns la concluzia că avem cam 37 de trilioane de celule umane și cam 41 de trilioane de bacterii (mai mult sau mai puțin). La asta se adaugă binențeles și un „fără număr” de viruși, fungi și paraziți de tot felul.
Trilioane dintre acești microbi trăiesc în principal în intestine și pe piele. Majoritatea microbilor din intestine se găsesc într-un buzunar al intestinului gros, numit cecum, și sunt denumiți microbiom intestinal sau flora intestinală. S-au făcut studii specifice pe anumiți microbi și în timp ce unele bacterii sunt asociate cu boala, altele sunt de fapt extrem de importante pentru sănătatea noastră. De exemplu, la nașterea naturală, bebelușul va lua microbiomul mamei atunci când trece prin canalul vaginal. Dacă se naște prin cezariană, atunci va moșteni flora bacteriană din spital.
Alt exemplu, unele bacterii (bifidobacterii) ajută la digestia zaharurilor din laptele matern. Anumite bacterii digera fibre, producând acizi grași cu lanț scurt, care sunt importanți pentru sănătatea intestinului. Microbiomul intestinal, de asemenea, controlează modul în care funcționează sistemul imunitar. Prin comunicarea cu celulele imune și sistemul nervos central, microbiomul intestinal poate controla modul în care organismul uman răspunde la infecții.
Cercetările recente arată că diversitatea microbiomului afectează expresia genetică, activând sau dezactivând anumite gene, în funcție de microbii prezenți. Bun, și ce legătură are asta cu nutriția? Unul dintre mecanismele principale de acțiune care explică modul în care o dietă sănătoasă „funcționează” este faptul că reglează și îmbunătățește calitatea microbiomului intestinal. Nu este vorba doar de obținerea unor nutrienți specifici din alimentație; alimentele consumate trebuie, de asemenea, să susțină un microbiom sănătos – așa cum se dovedește că alimentele cunoscute pentru impactul lor asupra sănătății au, de asemenea, tendința de a promova bacteriile intestinale benefice.
Exemplele includ alimentele fermentate tradițional și alimentele crude, în special cele bogate în fibre. Anumiți microbi de fapt se specializează în fermentarea fibrelor solubile găsite în fructe și legume, iar produsele secundare ale acestei activități de fermentare ajută la hrănirea celulelor care alcătuiesc colonul.
Cred că optimizarea florei intestinale poate fi unul dintre cele mai importante lucruri pe care le puteți face pentru sănătatea dumneavoastră, iar aici vă puteți exercita puterea personală la maxim, consumând alimente sănătoase. Vestea bună este că susținerea florei intestinale nu este foarte complicată. Consumați frecvent alimente fermentate, precum vestita varză murată sau castraveți murați, kefir de casă, iaurt sau lapte bătut de casă, branză fermentată de burduf; evitați alimentele procesate pline de aditivi și zahăr ce hrănesc bacteriile „rele”; hrăniți flora intestinală prin mărirea aportului de fibre solubile și insolubile (legume și nuci).
Concluzia: microbii pot trăi fără noi, noi nu putem trăi fără microbi.
Dan Ocheșelu, nutriționist
