Câteva mii de zilieri din nordul Moldovei culeg viile vrâncene. „Aici nu găsim oameni“, spun proprietarii de vie

Producătorii de struguri vrânceni aduc muncitori zilieri de la Iași, Vaslui, Botoșani sau Piatra Neamț pentru culesul din această toamnă. Reprezentanții podgorenilor spun că în fiecare comună viticolă este nevoie de 2-300 de muncitori zilieri din alte județe care să ajute la culesul strugurilor podgoriei vrâncene. Adică cel puțin 3-4000 de zilieri care vin în Vrancea să muncească până la terminarea culesului de struguri. Costurile cu acești zilieri sunt considerabile, între 100 și 150 lei zilnic dar proprietarii spun că randamentul este mai mare decât dacă ar angaja oameni din localități. „Ne-am asociat cu alți proprietari de vie și aducem oameni la cules din alt județ. Aici nu găsim oameni iar cei pe care îi aducem culeg mai mult decât un om din comună. Cei pe care îi aducem culeg 6-700 kilograme pe zi iar oamenii pe care îi găsim aici abia dacă ajung la 300 kilograme, în condițiile în care costurile sunt aproape aceleași. Ne ajunge circa o sută de lei zilnic fiecare zilier, dar nu avem ce să facem, via trebuie culeasă”, ne-a spus un proprietar de vie din Odobești.
    Proprietarii de vie au încercat să aducă oameni din zona de munte a județului, însă mașinile s-au întors goale deoarece beneficiarii de ajutor social nu au vrut să piardă banii de la stat pe care îi primesc un an de zile pentru o lună de muncă la culesul viilor. Iar primăriile nu pot încheia contracte cu firme private pentru a presta servicii cu acești beneficiari ai indemnizațiilor. Președintele Federației Viticultorilor, Manole Toader, ne-a spus că toate cheltuielile, inclusiv transportul, cazarea și mâncarea zilierilor, ajung până la 150 lei. Însă chiar și așa, în multe localități nu sunt suficienți oameni care să culeagă viile. „La Vârteșcoiu, cei cu suprafețe mici se ajută între ei și culesul se termină repede. Rămânem noi, cei cu suprafețe mari. Cei din comună nu vin, nu mai este nici forță de muncă. Am discutat în câteva localități din zona de munte, am trimis mașini, dar oamenii nu au dorit să vină”, spune inginerul Manole.
    O soluție ar fi folosirea beneficiarilor venitului minim garantat acordat prin legea 416 însă legea zilierilor este restrictivă. „Oamenii autohtoni vor să vină la negru. Dacă legea zilierilor, care nu reglementează modul în care cei de la legea 416 ar putea lucra la aceste activități, s-ar modifica, acest lucru s-ar schimba. Noi am discutat acest lucru la nivelul structurilor asociative pentru a schimba legea și sperăm ca acest proiect să fie aprobat în această toamnă încât să găsim calea legală a celor de la legea 416, să poată lucra ca zilieri. În momentul de față, beneficiarii de la legea 416 nu au bază legală să facă activități pentru societăți, care sunt dispuse să plătească aceste sume de bani. Probabil că în această toamnă se va găsi o soluție pentru că sunt comune care au rămas cu câțiva asistați sociali dar sunt și comune care au foarte mulți și măcar acolo cei apți de muncă să presteze o muncă pentru care vor fi plătiți”, a spus liderul Propact, Costel Ichim.

Producția de struguri a fost afectată de înghețul târziu din primăvară

    Culesul de struguri a început de săptămâna trecută în podgorii, pe parcele izolate, în funcție de zahărul din boabe. Podgorenii spun că anul acesta va fi o producție mai mică cu aproape 40% decât anul trecut din cauza înghețurilor târzii din primăvară dar strugurii sunt de bună calitate iar vinul va fi de calitate superioară. Producția medie pentru acest a fost estimată de reprezentanții viticultorilor la circa șase mii kilograme la hectar. De aceea și interesul foarte mare al marilor companii producătoare de vinuri din țară pentru strugurii din soiuri albe obținuți în Vrancea. Se pare că deja sunt contracte ferme pentru 10 mii tone de struguri, din care mare parte vor fi procesați în fabricile din județ și mustul va fi transportat în alte județe. Prețul estimat pentru vânzarea strugurilor este de circa 1,1 lei/kilogram, mai mic decât în alte regiuni viticole din țară. Prețul este mic, ținând cont de cheltuielile pentru producție.
    Potrivit unei analize realizate la nivel național de către Ziarul Financiar, în România există peste 1.300 de companii care cultivă struguri și produc vin, iar circa o treime din total sunt întregistrați în Vrancea. Situația a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului, fiind  luate în considerare companiile care și-au declarat unul dintre CAEN-urile 0121 – Cultivarea strugurilor și 1102 – Fabricarea vinurilor din struguri și care și-au depus rezultatele financiare pe anul trecut. Pe pozițiile următoare se află București, Prahova, Arad și Iași. „În județul Vrancea sunt peste 24.000 de hectare cultivate cu viță de vie, dintre care doar circa 3.000 de hectare cu declarație de recoltă. Terenul este puternic fărâmițat, fiind circa 10.000 de proprietari în zonă”, a explicat, pentru zf.ro, Valeriu Cotea, profesor la Facultatea de Horticultură din Iași și președintele Patronatului Național al Viei și Vinului. Însă, dintre proprietari, doar câteva sute fac din această activitate o afacere și au în spate o firmă. Alții lucrează pe PFA deoarece legislația permite ca fiecare producător să realizeze zece vagoane de vin pentru autoconsum.