Mangrovele pe cale de dispariție din Delta Ayeyarwady din Myanmar, afectate de decenii întregi de despăduriri și de transformarea zonelor naturale în terenuri pentru agricultură și acvacultură, ar putea fi salvate cu ajutorul dronelor, informează Reuters. Pădurile de mangrove protejează regiunile de coastă în fața distrugerilor cauzate de furtuni și de creșterea nivelului mărilor, absorb dioxidul de carbon din atmosferă și stimulează creșterea populațiilor de pești, potrivit experților.
Cu toate acestea, Myanmar a pierdut peste 1 milion de hectare de mangrove din 1980 și până în prezent, a spus Arne Djortoft, fondator și secretar-general al Worldview International Foundation (WIF), care colaborează cu două universități locale pentru a reabilita mangrovele din această țară din Asia de Sud-Est, începând din 2012.În regiunea deltei, cunoscută și sub numele de „bolul de orez al țării”, doar 16% din mangrevele originale mai trăiesc în prezent, a declarat Arne Fjortoft, fostul președinte al Partidului Liberal din Norvegia, pentru Thomson Reuters Foundation.
Există „o nevoie urgentă” de restaurare a mangrovelor, pentru a opri invazia cu apă sărată a fermelor și eroziunea țărmurilor cauzată de creșterea nivelului mărilor, dar și pentru a proteja viețile și proprietățile de furtunile și inundațiile produse în regiunile de coastă, a adăugat același expert.
Un index al riscului climatic anual întocmit de Germanwatch, o organizație ecologistă, a plasat Myanmar — care a avut de suferit după multe decenii de dictatură militară — pe locul al doilea în topul 10 al celor mai afectate țări din lume din cauza fenomenelor meteorologice severe în perioada 1996 — 2015. WIF a plantat deja peste 3 milioane de arbori specifici formațiunilor de mangrove, însă această activitate este laborioasă și mare consumatoare de timp.
Dronele, pe de altă parte, pot să planteze copaci de 10 ori mai repede, iar costurile sunt reduse la jumătate, potrivit unui start-up britanic, BioCarbon Engineering (BCE), al cărui CEO este un fost inginer de la NASA care a participat la programele de căutare a vieții pe Marte.După ce procesul va fi pe deplin automatizat, un singur pilot care operează șase drone va putea să planteze până la 100.000 de copaci pe zi, potrivit BCE.
La sfârșitul lunii iulie, ediția inaugurală a BridgeBuilder Challenge, o inițiativă ce acordă un premiu de 1 milion de dolari pentru idei care au un impact global, a selectat în rândul câștigătorilor un proiect demarat de BCE și WIF ce vizează testarea utilizării unor drone cu scopul de a planta câteva milioane de mangrove în Myanmar. Proiectul vizează o suprafață de 25 de hectare și implică pregătirea și folosirea localnicilor pentru a colecta și prepara semințele, dar și pentru a menține, monitoriza și proteja aceste ecosisteme fragile.
Inițiativa trebuie să fie aprobată de autoritățile din Myanmar, însă Bremley Lyngdoh, membru în consiliul de administrație al WIF care se ocupă cu obținerea unor finanțări suplimentare, speră ca operațiunea să demareze spre sfârșitul acestui an. „Nu vrem ca o altă furtună mare să vină și să distrugă multe vieți și bunuri materiale precum aceea din 2008”, a spus Bremley Lyngdoh, referindu-se la ciclonul Nargis, care a devastat regiunea Deltei Ayeyarwady, ucigând aproape 140.000 de persoane.
Dronele sunt deosebit de utile pe terenuri dificile și periculoase, unde accesul oamenilor este dificil, a spus Irina Fedorenko, cofondator al BCE. Ele pot să contribuie la creșterea zonelor verzi mult mai repede și la îndeplinirea angajamentului luat de comunitatea internațională de a restaura 350 de milioane de hectare de păduri și terenuri agricole degradate până în anul 2030. Acest obiectiv ar fi aproape imposibil de atins fără tehnologie și inovație, a adăugat Irina Fedorenko.
Experții consideră că ecosistemele sănătoase de mangrove pot să stocheze de până la patru ori mai mult dioxid de carbon decât cele mai multe dintre pădurile tropicale, contribuind la reducerea gazelor cu efect de seră din atmosferă și încetinind eroziunea zonelor de coastă, protejând astfel comunitățile umane în fața furtunilor și a riscurilor de tsunami. Ele oferă, de asemenea, un teren propice în care trăiesc mulți pești și alte viețuitoare marine. Se estimează că mangrovele stau la baza a 30% din captura totală de pește din Asia de Sud-Est și aproape 100% din captura de creveți. Cu toate acestea, ele sunt distruse cu un ritm care este de cinci ori mai mare decât rata globală a despăduririlor de pe Terra, potrivit unui raport întocmit de ONU în 2014.
Tehnologia dezvoltată de BCE, care acționează în două etape, vizează tocmai schimbarea acestui aspect. Mai întâi, dronele zboară la o înălțime de 100 de metri pentru a realiza imagini detaliate în 3D ale terenului, în timp ce senzorii lor vor capta o gamă diversă de informații, precum tipul de sol, calitatea solului și nivelul de umezeală. Datele sunt folosite apoi pentru a crea un plan de plantare, prin alegerea celor mai bune locuri și specii de plante pentru fiecare zonă. Apoi, o dronă încărcată cu aceste informații va zbura la înălțimea de 2 metri, lansând mici saci cu semințe de plante, biodegradabili, creați pentru a stimula procesul de germinare. O dronă ce transportă 300 de saci cu semințe poate să acopere 1 hectar în doar 18 minute, potrivit BCE.
Irina Fedorenko spune că BCE a testat aproximativ 3.000 de specii de plante în condiții diferite, inclusiv în Marea Britanie și într-un proiect de reamenajare post-minieră în Australia, iar experții acestui start-up britanic sunt încrezători că au găsit combinația corectă (de plante, n.r.) pentru Myanmar. „Mangrovele cresc foarte repede. Vom vedea rezultatele într-un an, dar vom ști dacă programul are succes peste doar șase luni. Așadar, vom avea timp pentru a modifica tehnologia și sacii cu semințe”, a adăugat ea.
Odată perfecționată în Myanmar, tehnologia ar putea fi folosită pe scară largă și în cadrul altor proiecte de restaurare, au precizat specialiștii de la WIF. Mult timp asociate cu operațiunile militare, disponibilitatea tot mai mare a dronelor, performanțele lor superioare și costurile reduse au determinat utilizarea lor în mai multe situații umanitare. În iunie, guvernul din Vanuatu a anunțat un plan de testare a utilizării dronelor pentru a livra provizii medicale în comunități izolate din acest arhipelag din Oceanul Pacific.
Myanmar, cu ajutorul Organizației pentru Alimentație și Agricultură din cadrul ONU, va începe în curând să folosească tehnologia de cartografiere cu ajutorul dronelor cu scopul de a scădea riscurile de producere a unor dezastre în agricultură.
