Catedrala Notre Dame din Amiens, cunoscută mai degrabă sub numele de Catedrala din Amiens, este cea mai înaltă catedrală finalizată din Franța. Catedrala Notre Dame din Amiens face parte din patrimoniul mondial UNESCO din 1981.
Construită în inima Picardiei, pe valea râului Somme, la o distanță de puțin peste 100 de kilometri de Paris, Catedrala Amiens este una dintre cele mai mari biserici gotice „clasice” din secolul al XIII-lea, potrivit site-ului UNESCO, whc.unesco.org. Catedrala este remarcabilă pentru coerența planului său arhitectonic, pentru frumusețea înălțimii interioare pe cele trei niveluri și pentru dispunerea rafinată a sculpturilor pe fațada principală și în transeptul de sud. Catedrala are, totodată, cel mai spațios interior al unei biserici din Franța, circa 200.000 metri pătrați, potrivit www.crestinortodox.ro.
Bolțile construcției au o înălțime de 42,3 metri, fiind, la rândul lor, cele mai înalte bolți de navă (zona centrală arhitecturală a unei biserici) din întreaga Franță. Fațada vestică a catedralei, construită între anii 1220 și 1236, întruchipează caracteristici neobișnuite de unitate artistică. Astfel, partea sa inferioară, prezentând trei mari portaluri este acoperită de galeria celor 22 de statui ale regilor, care se întind pe toată lățimea fațadei, sub registrul imensului rozariu. Deasupra imensei ferestre rozariu se află încadrată în fațadă o arcadă descoperită, numită și galeria clopotarilor. Flancând nava, cele două turnuri au fost construite fără a se ține seama de proiectul inițial, cel de sud fiind terminat în anul 1366, iar cel de nord, puțin mai înalt decât primul, a fost terminat în anul 1406.
Site-ul www.crestinortodox.ro mai scrie că podelele catedralei sunt acoperite cu modele și motive geometrice. Labirintul realizat pe podea a fost așezat în anul 1288. Numeroase sculpturi sunt atașate acestei catedrale. Exteriorul acesteia este o adevărată expoziție de statui, statuete și alte motive arhitecturale. Pot fi observate foarte multe personaje biblice, cât și cele mai reprezentative scene ale creștinismului. Catedrala din Amiens păstrează drept relicve capul Sfântului Ioan Botezătorul, un odor adus de la Constantinopol de către Wallon de Sarton în momentul întoarcerii acestuia din a patra Cruciadă. Statuetele din portaluri au fost identificate ca fiind sfinții Victoricus și Gențian, Domitius, Ulpia și Fermin, sfinți venerați în special de localnici. Lipsa de documente și proiecte privind construirea catedralei gotice poate fi justificată de incendiul ce a distrus arhiva și documentele în anul 1218 și din nou în anul 1258, când un alt incendiu a afectat întreaga catedrală.
Episcopul Evrard de Fouilly este cel care a inițiat lucrările privind ridicarea catedralei din Amiens în anul 1220, menționează www.crestinortodox.ro. Robert de Luzarches este arhitectul care a realizat planurile și a supravegheat lucrările până în anul 1228, fiind mai apoi urmat de Thomas de Cormont până în anul 1258. Fiul acestuia, Renaud de Cormont, a suplinit locul arhitectului până în anul 1288. Cronica lui Corbie menționează anul 1266 drept dată a finalizării lucrărilor la măreața catedrală. Lucrările de finisare au continuat, însă, și după această dată.
