Întâlnirea de la Năruja a fost prima organizată în zona montană a Vrancei de către Agenția Zonei Montane, instituția înființată în ultimii ani pentru a realiza și implementa strategia și politicile privind dezvoltarea și protecția zonelor montane din România. Pentru prima oară după 1990, Zona Montană se regăsește în Programul de guvernare și beneficiază de atenția Guvernului pentru dezvoltarea economico-socială a acestor zone defavorizate. Latu Lazăr, directorul Agenției Zonei Montane, a arătat că trebuie realizată o strategie, o lege a muntelui. Directorul le-a vorbit fermierilor despre produsul montan, avantajele acestui nou sistem de certificare pentru produsele realizate în zona montană, condițiile pe care trebuie să le respecte fermierii pentru a obține această înregistrare. Directorul a explicat că această schemă de calitate a fost instituită la nivel european pentru a sprijini zona montană iar fiecare țară membră a Uniunii a dezvoltat legislația specifică. Astfel, Franța și România sunt printre primele țări din Europa unde a fost aprobată legislația completă pentru certificarea produsului montan. Prin această înregistrare ca produs montan, se recunoaște specificitatea produselor agroalimentare din zona montană. „Materia primă trebuie să fie din zona montană. Prelucrara sau procesarea se face în zona montană. Doar sacrificarea animalelor se poate face în afara muntelui la 30 de kilometri. Valorificarea produsului montan este cheia dezvoltării zonei montane”, a explicat Latu Lazăr, directorul Agenției Zonei Montane.
Fermierii care vor să obțină această certificare trebuie să aibă un Registru special de autocontrol în care sunt scrise toate activitățile, respectiv de unde cumpără animalele, furajele, unde se face procesarea. Cererile pentru obținerea acestei mențiuni pe eticheta produselor se depun la Direcția Agricolă, iar specialiștii instituției verifică dacă sunt respectate condițiile legale. La final, produsul este înregistrat în Registrul Național al Produselor Montane iar această mențiune este trecută pe eticheta produsului respectiv.
Primarul de la Năruja, Grigore Mihăeș, a arătat că legislația are o lacună și ar trebuie modificat Ordinul 52 din 2017. Primarul a subliniat că în categoria celor care pot solicita înregistrarea unui produs montan trebuie introduse și obștile, composesoratele, adică cei care sunt cei mai mari proprietari de pădure. „Obștile pot procesa fructe de pădure din suprafețele pe care le dețin și trebuie să fie menționate în ordin”, a subliniat primarul din Năruja.
O altă problemă, ridicată de mulți fermieri, este cea a cadastrului funciar. Din 2018, subvențiile vor fi acordate doar pentru terenurile unde a fost realizat cadastrul, respectiv sunt acte de proprietate, de arendă sau concesiune. „Trebuie o lege a cadastrului funciar. Acum se lucrează după rolurile vechi, avem roluri de 60-70 de ani. Trebuie simplificată legislația, legile trebuie să fie clare, constructive”, a subliniat primarul de la Nistorești, Ion Gogoriță. De asemenea, Valentin Popa de la GAL Èšara Vrancei a subliniat că este nevoie de program care să se adreseze celor plecați la muncă în străinătate și care trebuie susținuți să revină în țară. „Trebuie sprijinită revenirea acasă a celor care au plecat la muncă în străinătate, în Italia, Spania. Au o experiență pe care trebuie să o folosim”, a spus Valentin Popa.
Noutăți la închirierea pășunilor către crescătorii de animale
Probabil că cele mai multe discuții au fost la prezentarea despre normele de ecocondiționalitate pe care proprietarii de pajiști trebuie să le respecte pentru a putea primi subvențiile europene. Reprezentanții Agenției Zonei Montane au oferit soluții pentru problema platformei betonate unde crescătorii trebuie să depoziteze dejecțiile animale, pentru situațiile în care crescătorii de animale nu au suficientă pășune. Astfel, din 2017 a fost introdusă posibilitatea încheierii unui contract pentru pășune, o înțelegere scrisă între proprietarul pășunii și crescătorii de animale pentru folosirea terenului. Înțelegerea se face doar sub semnătură privată, fără să mai fie nevoie de un notar. În final, proprietarul pășunii primește subvenția pentru teren iar crescătorul de animale încasează subvenția pentru animale.
Discuțiile au vizat și arborii izolați de pe pășuni, una dintre cauzele pentru care mulți fermieri au avut probleme cu APIA în anii trecuți. Din acest an, limita maximă aprobată de APIA este de 100 arbori iar dacă proprietarul vrea să îi taie, trebuie să meargă la Ocolul Silvic, unde primește un carnet de marcare și poate să înceapă exploatarea. De menționat că pentru fiecare arbore izolat de pe o pășune se scade o suprafață de 16 metri pătrați. De menționat că sunt considerați arbori doar copacii care au un diametru de minim 8 centimetri.
Mai mulți bani pentru pășunile din zona montană cosite manual
Sumele pe care proprietarii de pășuni le pot primi de la APIA sunt consistente, în special pentru cei care aplică pentru pachetul practici agricole tradiționale. Din acest an, subvenția pentru pajiști cu înaltă valoare naturală a crescut cu 50 euro, până la 142 euro/hectar/an. Dacă fermierul aplică și pentru pachetul 2, respectiv practici agricole tradiționale, cu variante 2.1, adică lucrări manuale pe pajiștile utilizate ca fânețe, atunci se mai adaugă 100 euro/hectar/an. Dacă fermierul aplică pentru varianta 2.2, adică lucrări cu utilaje ușoare, adică motocositoare, subvenția este mai mică, de 21 euro/hectar/an. De asemenea, prin măsura 13, se asigură plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice. Cele mai mari plăți compensatorii sunt pentru zona montană, 97 euro/hectar/an, urmează plățile compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative unde valoarea sprijinului este de 62 euro/hectar/an și plățile compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice, unde valoarea sprijinului este de 75 euro/hectar/an. Oamenii au fost sfătuiți să fie atenți la consultantul pe care îl aleg atunci când vor să realizeze cu proiect finanțat din fonduri europene. O soluție avantajoasă, cel puțin pentru submăsura 6.3, instalarea tinerilor fermieri, o constituie specialiștii compartimentului de consultanță de la Direcția Agricolă unde tariful pentru realizarea proiectului se achită doar după ce documentația este aprobată iar fermierul este sigur că primește banii europeni.
Modelul cooperativelor franceze poate fi adaptat la zona montană
Reprezentații Direcției Agricole le-au prezentat fermierilor avantajele formelor asociative din agricultură dar au discutat și despre depunerea cererilor la APIA pentru subvențiile europene din agricultură. Neculai Pupăză a arătat că fermierii trebuie să depună cereri la APIA doar până la 15 mai. Din 2017 nu se mai permite depunerea cererilor și după termenul limită. De asemenea, Carmen Popescu a vorbit despre formele asociative din agricultură, de la cooperative, la asociații, grupuri de producători. Reprezentantul Direcției Agricole a explicat avantajele asocierii într-o cooperativă, diferențele între zona montană, unde nu au funcționat cooperative și celelalte regiuni, unde mai sunt rămășițele fostelor CAP-uri. Oamenilor li s-a explicat modul de înființare, de funcționare, tipurile de cooperative, avantajele acestora. Astfel, dacă modelul cooperativelor franceze nu poate fi aplicat în zona de șes, care a fost cooperativizată și oamenii încă mai au amintirea fostelor CAP-uri, nu același lucru poate fi spus despre zona montană, care nu a fost cooperativizată și pot fi înființate cooperative de marketing, pentru valorificarea produselor din zonă, din carne, lapte sau fructe de pădure.
