GALERIE FOTO : Mai mulți vrânceni au făcut focul în vie ca să o scape de îngheț. „Nu cred că avem fructe și struguri anul acesta“

Mai mulți vrânceni din comuna Dumbrăveni au făcut focul în vie ca să o scape de îngheț. În noaptea de vineri spre sâmbătă, când au fost anunțate temperaturi cu minus, vrâncenii de la Dumbrăveni au stat de veghe toată noaptea și au aprins grămezile de paie, coceni, resturi vegetale și cauciucuri pentru a ridica temperatura din vie. Astfel, pe o distanță de aproximativ 700 de metri, gospodarii au făcut multe grămezi și după ora 2 noaptea le-au aprins. Au calculat din vreme direcția vântului în așa fel încât fumul degajat să fie purtat prin toate lanurile. Ideea le-a venit după ce au văzut pe internet cum francezii și elvețienii își salvează podgoriile de la înghețurile târzii de primăvară. „Ne-am unit toți vecinii acolo, eu cu Gabi Potârniche, Apostu Petrică, Busuioc Nicu, Apostu Ionică și alții. Am auzit că va fi acea brumă și am plecat de la 2 noaptea și am făcut o alee cum ducea vântul și am aprins focurile. Am folosit cauciucuri rele, paie, resturi vegetale și ce am mai putut noi și toată noaptea de la 2 până la 6 dimineața am stat acolo. Asta a fost în noaptea de vineri spre sâmbătă. Oricum dimineață la ora 5, 6 s-a înregistrat minus un grad Celsius. Atunci a fost punctul culminant. Noi acolo unde am dat foc am cuprins peste 10 hectare deoarece s-a dus fumul și la cei care nu au fost cu noi și dormeau acasă. Ne-am întins de la pod de la Căiata pe toată liziera până spre Obrejița. Focul a fost în linie pe o distanță de peste 700 de metri. Vântul bătea și ducea fumul în vie. Ne-am inspirat de la francezi și elvețieni, am văzut pe internet și am făcut și noi ca ei. Doar că ei au făcut cu găleți cu făclii, noi cu ce am avut la dispoziție. Am fost nevoiți, trebuie să facem ceva să salvăm via, chiar dacă a fost o noapte albă. Am dus de ziua că căruțele ce a avut fiecare. Hamburgul este cel mai sensibil la ger și acolo unde avem noi este acest soi de strugure. Eu zic că după toată treaba noastră a fost bine și a ținut față înghețului”, ne-a spus Ioan Iacob, cultivator de vie, fost șef de post de la Dumbrăveni.
    Dacă pe timpul iernii, când vița de vie este în stare vegetativă, rezistența ei la ger poate atinge chiar și pragul de -18 sau chiar peste -20 de grade Celsius, în cazul unor soiuri special create să facă față condițiilor grele, la înghețurile târzii, cele din primăvară, când via este în vegetație, cultura este mult mai sensibilă. Vița de vie cu muguri florali desfăcuți începe să fie afectată de la temperaturi ce scad sub -1,2 grade Celsius. Dacă este în plină floare, coborârea temperaturilor sub pragul de 0 grade Celsius deja pune vița de vie în dificultate. În cazul în care înghețul apare când via este pe rod, ea riscă daune dacă temperatura scade sub 0 grade Celsius, la circa -1 grade Celsius putând apărea primele semne ale stresului termic. „Am fost în punctul Vlahuță unde avem vie și deja am văzut vița cea cu frunză mare că a fost atinsă de brumă. Plantațiile de vie de anul trecut sunt făcute praf, trebuie să aștepte gospodarii să dea alți ochi, că zăpada le-a făcut praf, iar cei de la nivelul solului au înghețat tot în acea noapte”, a mai spus Ioan Iacob.

„Cine lucrează în agricultură și în special la vie cred că anul acesta are pierdere totală”

    Zăpada căzută săptămâna trecută în județul Vrancea a produs pagube importante în rândul gospodarilor, proprietari de pomi fructiferi și chiar viță de vie. Din cauza greutății stratului de zăpadă, foarte mulți pomi, în special cei mai mari, s-au rupt și au rămas fără crengi. Însă nici cei mici nu au scăpat de capriciile vremii care a adus zăpadă în timp ce pomii erau deja înfloriți. Gospodarii au ieșit cu mic cu mare pe ninsoare și au încercat să-și salveze copacii, însă nu au reușit în totalitate. Mulți dintre sătenii de la Dumbrăveni, Cândești, Bordești, Dumitrești și  întreaga Vale a Râmnicului Sărat au acționat în timp ce ningea și au scuturat pomii să nu se mai rupă din cauza zăpezii apoase care se așternea în strat foarte mare.     Bătrânii din sate spun că o astfel de vreme nu le-a fost dat să trăiască și pun totul pe seama schimbărilor climatice sau pe voia lui Dumnezeu. „Eu am 89 de ani și așa ceva nu am mai văzut până acum. E jale, pomii s-au rupt pe capete iar în vie nu știu ce dezastru o mai fi. A mai fost o vreme la fel cu zăpadă țin eu minte pe data de 3 mai în 1966, când erau pomii înfloriți și a nins, dar nu s-a așezat mai mult de cinci centimetri, iar până seara s-a topit. Acum nu, am ieșit să dau zăpada la o parte, am făcut pârtie precum iarna. Am mai scuturat din copaci că zăpada era apoasă și grea pe pomi. Mulți dintre pomii din spatele casei s-au rupt. Dacă dă înghețul anul acesta nu mai avem nimic. Or să cadă toate florile de la pomi și altele nu mai dau. E jale, s-a schimbat clima sau o fi de la răutatea oamenilor. Cine lucrează în agricultură și în special la vie cred că anul acesta are pierdere totală”, a spus Mișu Răducan în vârstă de 89 de ani de la Bordeștii de Jos.
    Chiar dacă afară ningea foarte tare, gospodarii înarmați cu cârlige și prăjini au ieșit la scuturat zăpada după copaci, în ideea de a-i salva cel puțin pe cei care îi aveau în preajma caselor. Din păcate, pentru unii pomii pe care îi aveau în câmp nu au avut parte de un asemenea tratament iar din cauza zăpezii s-au rupt foarte tare. „Eu nu am văzut o asemenea vreme. A fost de jale. A nins două zile încontinuu și două nopți. Zăpada a fost ca în decembrie, poate mai mare. Am făcut pârtie, am mers miercuri în grădină și am scuturat pomii să îi salvez să nu se rupă, joi din nou am luat-o de la capăt. Mulți dintre pomi s-au făcut prăpăd, s-au rupt în fel și chip, de ți-e milă de ei. Nici de la bătrânii mei nu am auzit să fi dat o zăpada așa mare când toată vegetația era deschisă. Ne luăm cu mâinile de cap, dar nu avem cu cine să ne certăm. E voia lui Dumnezeu și cu El nu te poți certa. Acum să vedem via, că după atâta zăpadă cred că s-a rupt căpușa și nu știu dacă mai are ce să dea. Nu știm ce să mai zicem, ce să mai facem”, a spus Lucica Chiriac.
    Cât privește situație viței de viei, situația este încă incertă, unii gospodari spun că frunzulița care s-a deschis din căpușă deja s-a înnegrit acolo unde zăpada a stat mult pe corzile de viță de vie. Alții spun că pericolul iminent vor fi temperaturile scăzute, care ar putea duce la degerarea frunzulițelor de la vie. „Nu cred că avem fructe și struguri anul acesta. Este prăpăd, a nins și s-a rupt tot. Pomii au fost toți la pământ, iar în vie nu poți intra deocamdată, dar nu știu ce semne bune ar fi. Nu știm ce să mai zicem, ce să mai facem. Tot timpul avem probleme aici, ba de la grindină, ba acum de la zăpadă. Parcă suntem blestemați să muncim degeaba”, a spus Aurel, un agricultor de la Cândești. Cei care au plantații de meri au acționat chiar în prima zi când a nins și au dat zăpada jos pentru a nu duce la ruperea crengilor. „Știu de la bunicii mei că dacă pomii înfloresc în aprilie nu sunt șanse să avem fructe în acel an. Asta din cauza înghețului târziu de primăvară, sau din cauza brumelor care distrug florile. Anul acesta am avut și avem încă zăpadă în aprilie, care nu a făcut altceva decât să ne afecteze și mai tare. Pomii s-au rupt pe capete, iar florile la cei care au dat deja s-au înnegrit. Nu putem știi acum ce o să fie cu pomii deoarece nu prea poți ajunge în livadă că zăpada este încă mare”, a spus Vasile, un alt gospodar din Dumitrești.

Ministrul Agriculturii despre starea culturilor: Este mai mult bine decât rău

    Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat vineri la Focșani că nu se poate pronunța deocamdată asupra efectelor negative în cazul culturilor agricole, subliniind însă că „este mai mult bine decât rău”, scrie AGERPRES. „Am spus-o și vă mai spun: Este mai mult bine decât rău, ca să fie bine înțeles și răstălmăcit de presă. Este o apreciere a unui om care știe ce vorbește și în același timp știe să și comunice ceea ce alții doar văd și nu înțeleg fenomenul agricol. Până la această dată nu ne putem pronunța asupra efectelor negative, dar ne putem pronunța asupra faptului că în solul României a intrat o cantitate de apă necesară, că în partea de sud a țării a ajuns la capacitate de câmp, că plantele sunt asigurate de umiditatea necesară. Așteptăm evident în zilele următoare să vedem unde au fost efecte negative, ținându-se cont de coincidența între fenomenele negative și fenofaze ce pot produce unele pagube. Le vom calcula pentru că eu niciodată nu dau decât cifre exacte. Și neavând, vă rog, să așteptați. Nu avem culturi afectate, putem vorbi de specii pomicole care pot avea unele urmări din acest punct de vedere, dar culturi nu”, a explicat Petre Daea, răspunzând unei întrebări legate de pagubele înregistrate în ultimele zile din cauza fenomenelor meteo nefavorabile.
    Acesta a precizat că poate demonstra în teren cum arată culturile agricole și de ce afirmă că nu sunt probleme în acest moment la anumite culturi din cauza vremii nefavorabile. „M-am uitat la rapiță, care sunteți curioși o să mergeți cu mine să vă arat de ce spune inginerul Daea că nu sunt probleme la acest moment, la anumite culturi. Evident vom aștepta, vom vedea cum va evolua vremea, dacă temperaturile scad sub pragul de îngheț atunci vom vorbi, analizând la fața locului ce se întâmplă cu fiecare cultură și specie în parte”, a adăugat Daea.

Dragnea: Guvernul nu va sta insensibil

    Referitor la eventuale despăgubiri pentru producătorii agricoli, președintele PSD, Liviu Dragnea, a menționat vineri, cu ocazia vizitei de la Focșani, că trebuie așteptate evaluările, iar în cazul în care vor fi anumite zone afectate Guvernul nu va rămâne „insensibil”. „Singura mea rugăminte timidă, de fapt, înainte să anunțăm pacoste și dezastre în România, haideți să vedem în realitate ceea ce se întâmplă. Ceea ce vă pot spune cu siguranță că, dacă cumva în anumite zone, la anumite specii vor fi afectate, Guvernul nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme. Dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se facă această evaluare și să se finalizeze această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a precizat Liviu Dragnea, mai scrie AGERPRES.