Cei mai mulți dintre românii care se îmbolnăvesc de hepatita A își duc boala pe picioare, fără vizite la medic, fie pentru că nu vor, fie pentru că nici măcar nu știu că suferă de infecția cu virusul hepatitic A. În ciuda agresivității cu care virusul hepatitic poate să se dezvolte și să se cronicizeze, românii ignoră simptomele, cei mai multți dintre ei ajungând la medic doar în momentul în care se îngălbenesc și apare icterul. În perioada respectivă, infecția atinge pragul de contagiozitate. În ultimii ani s-au înregistrat infecții cu un nivel deosebit de mare de transaminaze, acest lucru însemnând o distrugere masivă a celulelor hepatice și o afectare intensă a ficatului. „Boala mâinilor murdare”, așa cum este cunoscută în popor, nu cunoaște limite de vârstă și nu emite pretenții de statut social. Infecția cu virusul hepatitic A nu ține cont de faptul că ești director, că ești un simplu îngrijitor, că ai 40 de ani sau ai doar 10 ani. Respectarea regulilor de igienă personală și vaccinarea contra virusului hepatitic A sunt singurele măsuri ce pot fi luate împotriva bolii, care indiferent de evoluție sau involuție, va lăsa cicatrici în ficatul bolnavului.
Anul 2015 aducea în județul Vrancea o explozie de infecții cu virusul hepatitic A, cea mai afectată fiind de departe localitatea Slobozia Bradului. Inspectorii din cadrul Direcției de Sănătatea Publică (DSP) Vrancea depistau și luau în evidență în anul 2015, într-un interval de doar 9 luni, la nivelul județului, nici mai mult nici mai puțin de 352 de persoane infectate cu virusul hepatitic A. Munca în teritoriu a inspectorilor și a medicilor epidemiologi a fost atunci o reală piatră de încercare, dar conform rapoartelor pe anul acesta se pare că a dat roade, în 2016 înregistrându-se doar 69 de cazuri de infecții cu virusul hepatitic A.
Dr. Janina Lazăr, medic epidemiolog la Direcția de Sănătate Publică Vrancea, ne-a oferit o scurtă incursiune în tainele acestei boli și ne-a vorbit despre incidențele infecțiilor din județul Vrancea.
„Se spune despre Hepatita virală acută A (HVA) că este „boala mâinilor murdare” sau că este o boală specifică țărilor subdezvoltate. Și atunci ne intrebăm: de ce apar epidemii de HVA și în țările intens industrializate, cum este exemplul SUA care s-a confruntat în 2013 cu o epidemie de HVA de la consumul de rodii? Se întâmplă astfel de evenimente, de sănătate publică, pentru că nu ține de gradul de civilizație a unei țări, ci de măsurile de igienă personală pe care fiecare dintre noi trebuie să le respecte atât pentru sine, cât și pentru cei din jur (membri de familie, de comunitate; colegi de serviciu sau de clasă; partenerii sexuali etc.) HVA este o infecție a ficatului produsă de virusul hepatitic de tip A.
Simptomatologia hepatitei A variază de la forma ușoară la forma severă (stare de rău general, febră, greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, dureri articulare, urină închisă la culoare, icter) și poate dura de la 2 săptămâni până la câteva luni. Datorită faptului că simptomele sunt asemănătoare pentru toate tipurile de hepatite virale (de tip B, de tip C) diagnosticul de boală trebuie confirmat prin teste de laborator. Populația la risc: persoane susceptibile care călătoresc în țări în care endemicitatea infecției este mare sau medie, comunități cu deficiențe de igienă, parteneri sexuali, persoanele care folosesc droguri injectabile sau neinjectabile, persoanele cu probleme ale factorilor de coagulare. HVA se transmite pe cale digestivă, fecal-orală, prin contact direct între persoane (în condiții precare de igienă personală; contactul sexual de tip anal-oral între parteneri) și prin consumul de alimente, în stare crudă sau preparate, contaminate cu fecalele persoanelor bolnave.
Spre deosebire de Hepatita virală acută de tip B sau C, HVA rareori produce hepatită fulminantă și insuficiență hepatică. Imunitatea dupa infecție este pe tot parcursul vieții. Vaccinarea contra HVA este calea cea mai eficientă pentru a preveni apariția bolii. De asemenea, o bună și susținută igiena personală, incluzând spălatul mâinilor ori de câte ori se folosește toaleta, după ce sunt schimbate scutecele, înainte de pregătirea sau consumul de alimente, constituie parte integrantă din măsurile de prevenție contra HVA.
Copiii sau adulții tineri sunt un izvor receptiv pentru a dezvolta boala!
Nu putem vorbi despre anumite localități din județ în care numărul de cazuri
să fie mai mare. Nivelul de endemicitate al bolii este în strânsă legătură cu condițiile igienico- sanitare și astfel, poate să apară un număr mai mare de cazuri decât cele prevăzute datorită creării unui rezervor uman receptiv și susceptibil de a dezvolta boala, cum sunt copiii sau adulții tineri. Este adevărat că în anul 2015 ne-am confruntat cu un focar de HVA care a evoluat pe raza comunei Slobozia Bradului, dar nu am fost singurul județ din țară care s-a confruntat cu această problemă.
Munca cu omul este întotdeauna grea, dar nu imposibilă. În țara noastră vaccinarea preventivă anti HVA nu este inclusă în calendarul de vaccinări obligatorii, dar statul, prin programe naționale de sănătate publică, asigură vaccinare gratuită a tuturor contacților de familie și a tuturor contacților de colectivitate. Educație sanitară s-a făcut și până acum, dar nu este de ajuns. Trebuie să se pună accent și pe alte tipuri de educație, de exemplu educație civică, comportamentală, verbală, estetică. Omul trebuie să reînvețe să se respecte pe sine, dar și pe cei din jurul lui. În concluzie, sunt greu de evaluat sau de cuantificat efectele educației sanitare, intrucât ea ține strict de răspunsul și de acțiunile persoanelor în beneficiul cărora se fac aceste demersuri”
