Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) au aplicat 18 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 64.000 lei, unor angajatori care au ca obiect de activitate servicii de alimentație publică. Acțiunile de control în restaurante, baruri, cafenele, cluburi de noapte etc. s-au desfășurat atât pe timpul zilei cât și în intervalul alocat muncii de noapte și au fost organizate în cadrul Campaniei naționale privind identificarea și combaterea cazurilor de muncă nedeclarată.
Obiectivul principal ale campaniei de control s-a axat pe identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare, luarea măsurilor ce se impun pentru determinarea acestora să încheie contracte individuale de muncă, creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor privind necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și diminuarea consecințelor sociale și economice negative ce derivă din eludarea prevederilor legale menționate.
Potrivit comunicatului de presă trimis redacției noastre, inspectorii de muncă angrenați în desfășurarea acestei campanii au efectuat 19 acțiuni de control în urma cărora au fost constatate 49 de neconformități față de prevederile legale. Pentru toate neconformitățile constatate au fost dispuse măsuri obligatorii de intrare în legalitate cu termene stricte de realizare, măsuri ce vor fi verificate cu ocazia controalelor viitoare.
Totodată, au fost identificate cinci persoane care desfășurau activitate fără a avea forme legale de angajare. Pentru acestea, inspectorii ITM Vrancea au dispus măsura întocmirii și înregistrării contractelor individuale de muncă. „Reamintim că acceptarea de către o persoană de a presta muncă în beneficiul unui angajator, fără încheierea (semnarea) unui contract individual de muncă este contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei. Inspectorii de muncă informează pe această cale că împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parțial, controlul prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei”, se arată în comunicatul de presă trimis redacției noastre.
Ce forme poate îmbrăca munca la negru
Potrivit avocat.net, munca la negru, în general, se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numără: înțelegerea dintre angajator și salariat în urma careia acesta din urmă acceptă să presteze muncă fără semnarea unui contract individual de muncă, fapt care îl privează de drepturile și obligațiile ce decurg din lege; neîncheierea contractului individual de muncă pentru perioada de probă; utilizarea de către persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii și lucrări în gospodăriile individuale, fără încheierea unui contract individual de muncă; folosirea în mod ilegal a forței de muncă ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.); activitatea nenormată, total neevidențiată și nefiscalizată, desfășurată în afara contractului individual de muncă sau convenției civile, fără stat de plată legal întocmit și plata obligațiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidențierea normei de timp, fără documente privind norma de producție și felul muncii și nenominalizarea în niciun fel a persoanei care prestează munca; munca parțial neevidențiată și nefiscalizată realizată prin evidență dublă și așa-numita „plată în mână” reprezentând plus față de evidența din documente; incorecta evidențiere a producției realizate în norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucrătorul fiind abuzat și aflându-se la discreția patronului; munca pe contract de 2 ore pe zi, pentru persoana care de fapt, în realitate muncește câte 8 – 12 ore pe zi.
„Perpetuarea muncii la negru la nivelul angajatorilor are la bază mai multe cauze. Astfel, una dintre principalele cauze o reprezintă fiscalitatea considerată de angajatori drept ridicată. De asemenea, munca la negru este preferată de angajatori pentru că marea majoritate a acestora sunt adepții politicii de obținere a unor profituri importante pe termen scurt, în detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu și lung. O altă cauză o reprezintă instabilitatea economico-financiară a unor intreprinderi private din categoria IMM-urilor”, se mai arată pe avocat.net.
