Foștii învățători de la școala satului Poeni, din Gura Caliței, au fost omagiați, ieri, în cadrul unui eveniment organizat la biserica din satul Lacu lui Baban. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul oamenilor din comună în semn de recunoștință față de cadrele didactice care au contribuit la binele comunei Gura Caliței. Aceste manifestări omagiale sunt, de regulă, legate de zilele comunei însă anul acesta noua conducere a primăriei nu a găsit timp și bani pentru a se preocupa și de asemenea evenimente culturale. Așa că oamenii au pus mână de la mână pentru o slujbă religioasă de comemorare a foștilor învățători din satul Poeni. Este regretabil însă că autoritățile locale nu au găsit bani pentru un asemenea eveniment, mai ales că în urmă cu aproximativ patru ani, Comitetul de organizare a zilei comunei a propus ca în fiecare an să fie comemorate și omagiate personalități ale localității, precum profesori, învățători, preoți, medici, ingineri sau din alte profesii care au contribuit într-un fel sau altul la binele și propășirea localităților din Gura Caliței. Iar comemorarea și omagierea personalităților din localitățile comunei, așa cum a spus preotul Valeriu Avram, „nu numai că naște în noi sentimente de bucurie, de speranță, de îmbărbătare pentru a înfrunta vicisitudinile timpurilor dar, cu siguranță, în sufletul fiecăruia dintre noi ne aduce satisfacția datoriei împlinite față de binefăcătorii noștri înaintași”.
În acest an a fost adus un omagiu învățătorilor care i-au învățat carte pe copiii oamenilor din satul Poeni. Atestat documentar la 1834, satul Poeni a avut prima școală în 1843. Primul învățător al satului a fost Radu Cosma. Istoria satului Poeni îi mai menționează ca învățători pe soții Olimpia și Manea Găgeanu și, nu în ultimul rând, soții Florica și Ioan Moroiu. De asemenea, i-a fost adus un omagiu și fostei învățătoare Mitrița Crihan, cea care „s-a născut să fie învățătoare” și despre care cei mai bătrâni și-au amintit că a activat mai ales la școlile improvizate din satele mici, precum Groapa Tufei, Sotîrcari, Plopu. Slujba religioasă a fost susținută de un sobor format din preoții Valeriu Avram, Gheorghiță Crihan, Nicolae Avram și Ioniță Melinte, de la Fălticeni.
„Domnul învătățor Ioan Moroiu, absolvent al Facultății de Teologie din București, înzestrat cu o voce foarte plăcută, organiza împreună cu doamna Florica serbări la toate evenimentele școlare, foarte reușite și gustate din plin de săteni, ce făceau sala de festivități neîncăpătoare. Organiza serbări nu numai cu elevi dar și cu cei mai în vârstă, cu părinții elevilor. În activitatea lor didactică s-au dovedit și păstrători ai tradițiilor locale de Crăciun și Anul Nou, dar și purtători de grijă față de promovarea și păstrea costumelor tradiționale autentice. În acest fel s-a făcut o verigă vie de legătură între școală și societate. În acest mod și nu numai au reușit să intre în memoria atâtor generații de aici”, a spus preotul Valeriu Avram, care a menționat că, după 1974, învățătorul Moroiu a devenit preotul Ioan Moroiu.
Expoziție de carte bisericească veche
Cuvinte frumoase despre cadrele didactice și istoria școlii din Poeni au fost rostite de fostul director al școlii din Gura Caliței, profesorul Mihai Momanu. Acesta a amintit că, la început, școala funcționa într-o clădire închiriată. Închisă la 1848, școala din Poeni a fost redeschisă în 1922 și s-a mutat într-o clădire proprie în 1937. La început, școala avea doar cinci bănci, o masă, o tablă și un scaun. Așa învățau să citească copiii din Poieni la începutul secolului trecut. Școala s-a dezvoltat treptat iar la 1942, în timpul războiului, activitățile erau asigurate de învățătoarea Olimpia Găgeanu. Școala avea farmacie, copiii primeau o masă caldă zilnic, exista o cooperativă care avea grijă de terenul agricol și livadă. Iar învățătorul nu era doar un simplu funcționar, dovada importanței fiind salariul uriaș pentru acea perioadă, care îi permite să cumpere o pereche de boi. „Sunt deschizători de drumuri și ar trebui ca numele lor să fie păstrat pentru totdeauna în memoria noastră”, a spus Mihai Momanu.
Ca o completare a evenimentului, la biserica din Lacu lui Baban a fost organizată o expoziție de carte bisericească veche dar și de obiecte folosite în biserică. Locuitorii satului pot vedea un Octoih mare tipărit la 1811, un Antologhion de la 1787 sau un alt Octoih, tipărit la 1750. De asemenea, în sala de mese a bisericii, unde sunt organizate pomeni de către credincioși, sunt expuse mai multe icoane vechi, de la începutul secolului trecut.
„Cunoscându-ne istoria, ne cunoaștem pe noi înșine”
Fostul primar al comunei, Neculai Èšandără, ne-a spus că evenimentul s-a născut în urma discuțiilor purtate cu preotul Valeriu Avram, cu preotul Crihan din Poieni dar și cu numeroși cetățeni ai satului, bucuroși după investițiile făcute în ultimul an al mandatului său de edil. „A fost o contribuție minoră a fiecăruia dintre noi, fără a sta cu mâna întinsă la noua administrație locală care nu înțelege să respecte istoria și tradiția, motiv pentru care nici la zilele comunei nu au fost invitați cea mai mare parte a acestor oameni. Am căutat să creăm o atmosferă pentru a se destinde, a înțelege momentele pe care le trăim, pentru a lăsa și urmașilor noștri câteva înscrisuri, așa cum au putut fi văzute și citite de marea majoritate a celor prezenți”, ne-a spus Neculai Èšandără. Acesta a adăugat că, în mandatul său de primar, a încercat să transforme zilele comunei într-o manifestare care să cuprindă și asemenea evenimente culturale pentru cinstirea personalităților comunei. „Zilele comunei au căpătat o dimensiune mai mare pe parcursul mandatului pe care l-am încheiat, culminând cu invitația unor artiști de mare valoare ai cântecului popular românesc, precum Sofia Vicoveanca. Iar sumele nu au fost nici pe departe unele imense. Anul trecut, de exemplu, am cheltuit, cu aprobarea Consiliului Local, suma de 10 mii de lei. Acum doi ani am avut tot zece mii de la Consiliul Local dar și sponsorizări de circa 25 mii lei. Dar important este că am redat societății de la Gura Caliței o altă mentalitate și este cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în viața unei societăți, deoarece cunoscându-ne istoria, ne cunoaștem pe noi înșine. Acesta cred că este punctul de plecare care ar trebui dat în fiecare societate”, a precizat fostul edil din Gura Caliței, Neculai Èšandără.
